Bruxellesul cere României ”o înăsprire semnificativă a politicii fiscale”

Sursa foto: Wikipedia

În 2024, guvernul PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu a băgat România în gard făcînd exact pe dos ce ar fi trebuit pentru a reduce dezastrul bugetarm iar de aici încolo va trebui tăiat în carne vie în următorii doi ani pentru a reveni în parametri. Concluzia se regăsește în comunicatul de ieri al Comisiei Europene, care punctează, între altele, că Ciolacu a mărit salariile bugetarilor stimulînd consumul privat, adică rețeta perfectă pentru subminare economică

”Costurile nete ale României cresc mult peste limita superioară stabilită de traiectoria sa de corecție și reprezintă riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv pînă în 2030. În consecință, Comisia Europeană recomandă Consiliului să adopte o decizie care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrului.

„Vulnerabilitățile au crescut, deoarece deficitul bugetar și cel de cont curent al României s-au agravat, iar competitivitatea costurilor a scăzut în 2024. Deficitul public ridicat a crescut în 2024. Creșterea continuă a deficitului public, în special prin majorarea salariilor și pensiilor din sectorul public, a stimulat consumul privat și a accentuat deficitul de cont curent, deja ridicat”, se arată în analiza Comisiei, publicată ieri.

Documentul subliniază că, în ultimul an, soliditatea mixului de finanțare externă, bazat pe intrări semnificative de capital net din străinătate și pe fonduri UE, a fost slăbită, ceea ce a menținut sub control creșterea datoriilor externe.

„Pentru deficitele bugetar și de cont curent, sunt prognozate doar reduceri marginale în 2025 și 2026. Creșterea costurilor unitare ale forței de muncă și inflația vor încetini, dar vor rămîne ridicate. Progresele în materie de politici au fost minime în 2024, iar riscurile pentru stabilitatea macroeconomică s-au adîncit. Incertitudinea politică a crescut spre sfîrșitul anului trecut, ceea ce face țara vulnerabilă la schimbări în percepția investitorilor și la costuri de creditare mai mari”, a adăugat Comisia Europeană.

În aceste circumstanțe, Comisia consideră necesară implementarea planului fiscal-structural pe termen mediu și a unei reforme fiscale în 2025 pentru a reduce semnificativ vulnerabilitățile fiscale. În plus, sunt necesare reforme structurale, în special cele incluse în planul de reducere a riscurilor, pentru a consolida competitivitatea, performanța la export și pentru a atrage finanțări suplimentare de la UE.

Comisia a recomandat României să ia măsuri în acest an și în anul următor pentru a consolida disciplina cheltuielilor și pregătirea generală de apărare, în conformitate cu concluziile Consiliului European din 6 martie 2025.

Astfel, Bruxelles-ul susține o înăsprire semnificativă a politicii fiscale pentru a menține costurile nete în limitele traiectoriei de corecție în cadrul procedurii pentru deficit excesiv și pentru a consolida poziția externă. Comisia recomandă accelerarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și a programelor de politică de coeziune.

În plus, Comisia a recomandat autorităților de la București să îmbunătățească calitatea și eficiența administrației publice, precum și predictibilitatea procesului decizional. În acest context, forumul european subliniază că autoritățile române trebuie să asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin consultări adecvate cu părțile interesate, evaluări eficiente ale impactului și proceduri administrative simplificate” mai arată Comisia Europeană.

Ce înseamnă, în principiu, ”o înăsprire semnificativă a politicii fiscale”?
Înseamnă majorarea taxelor și impozitelor, îmbunătățirea colectării fiscale, reducerea sau eliminarea unor deduceri, scutiri sau subvenții care reduc veniturile statului, reducerea cheltuielilor în sectoare precum salariile din sectorul public, pensiile, subvențiile sau investițiile publice neesențiale, optimizarea alocării resurselor prin prioritizarea proiectelor cu impact economic ridicat și reducerea risipei, implementarea unor plafoane sau reguli stricte pentru cheltuielile publice, reforma sistemului de pensii, reducerea birocrației, eficientizarea instituțiilor publice sau reducerea numărului de angajați din sectorul public.
Cîte asemenea măsuri va fi capabilă să ia în timp record clasa politică a momentului?

Citeste mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: