Câte mii de miliarde ne costă tranziția verde în România

Sursă foto: Freepik

România este nevoită să se alinieze la cerințele Uniunii Europene și să elimine emisiile de gaze cu efect de seră până în 2050. Această tranziție se dovedește una foarte scumpă, care necesită un efort uriaș din partea populației.

Prima etapă este aceea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% (comparativ cu anul 1990) până în 2030. A doua etapă este atingerea neutralității până în 2050. Pentru a reuși acest lucru, statele membre trebuie să se concentreze pe mai multe domenii: energie verde, creșterea eficienței termice prin reducerea consumului, eliminarea emisiilor din transport, schimbarea industriei, agricultură sustenabilă.

Actualele fonduri din PNRR nu sunt suficiente nici măcar pentru a susține o mică parte din aceste investiții necesare. Până în anul 2050, România ar trebui să investească aproape 2.100 de miliarde de euro în transportul rutier, clădiri și industrie pentru a elimina emisiile cu efecte de seră, arată strategia pregătită de Ministerul Mediului. Doar în perioada 2023-2025 ar trebui să investească peste 160 de miliarde de euro, ceea ce nu se întâmplă în acest moment.

Cum se va schimba transportul rutier

Cea mai mare parte din aceste investiții ar trebui să meargă în transportul rutier. România neutră în 2050 ar trebui să aibă un transport cu: 65% autoturisme electrice, 20% autoturisme pe hidrogen, 13% autoturisme plug-in hibrid și 2% autoturisme pe benzină.

„În 2019, motorina alimenta 99% din autovehicule transport persoane. În scenariul REF, ponderea de autovehicule transport persoane pe motorină ar trebui să scadă la 62% în 2030 și ulterior, la 29% în 2050. În scenariul RO Neutră, nu vor exista autovehicule transport persoane motorină în 2050.

În scenariul România neutră, ponderea autovehiculelor transport marfă (de tip HGV și LCV) pe motorină va fi redusă de la 90% în 2019 la 55% în 2030 și la 0% în 2050. Autovehiculele transport marfă electrice și pe hidrogen vor fi introduse în toate scenariile. Este de așteptat ca hidrogenul să joace un rol semnificativ în decarbonizarea acestui tip de autovehicule, cu o contribuție de până la 35% în scenariul RO Neutră”, arată strategia.

Energie verde

România va continua să investească în domeniul energetic pentru a produce din surse regenerabile. În 2050, România ar trebui să aibă cea mai mare cantitate (30%) de energie produsă cu hidrogen, urmată de solară 25% și eolian 19%. Gazul natural ar urma să fie singurul combustibil folosit pentru producerea energiei, în anul 2050. Din 2030 România ar trebui să elimine complet lignitul, pentru a atinge obiectivele UE. În acest sens, ne ajută și PNRR care prevede o tranziție către energia verde și închiderea centralelor pe lignit.

Până în 2050, România ar trebui să investească 63 de miliarde de euro doar în domeniul producției de energie pentru a fi neutră.

Industrie

În domeniul industriei, cea mai mare pondere în emisii o au industria mineralelor nemetalice și cea a metalelor, arată strategia.

„În timp ce emisiile din industria metalurgică vor fi reduse cu 67% în 2050 față de 2019 în scenariul RO Neutră, în principal datorită implementării unui proces mai eficient de fabricare a oțelului, emisiile din industria mineralelor nemetalice vor crește ușor în aceeași perioadă, datorită creșterii indicelui de producție industrială, dar și a faptului că factorii de emisie de proces se vor menține aproape constanți pe întreaga perioadă analizată”, prevede proiectul.

Unul dintre cele mai mari obiective ale transformării industriei este reducerea folosirii combustibililor fosili (gaz natural, huilă, lignit) în toate ramurile industriale (siderurgie, chimie și petrochimie, metale neferoase, minerale nemetalice, echipamente de transport, mașini, minerit, industria alimentară și a tutunului, textile, celuloză și hârtie, lemn și produse din lemn, construcții, alte industrii) și înlocuirea acestora cu SRE, hidrogen, energie electrică și energie termică (inclusiv energie termică produsă de autoproducători și căldura reziduală recuperată din procesele termice industriale).

Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, propusă de Ministerul Mediului, este în fază de dezbatere și momentan nu s-a luat o decizie finală. Totuși, strategia România trebuie să respecte cerințele Uniunii Europene. Fondurile europene din următoarele decenii vor ține cont de proiectele pentru tranziția verde și reducerea poluării.

Autor

  • Marius Constantin

    Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL