Invitat în studioul Puterea Știrilor, Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, susține că ideea lansată de președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, potrivit căruia fermierii care lucrează sub 100 de hectare să nu mai primească subvenții, nu poate fi pusă în practică pentru că n-ar fi de acord Uniunea Europeană cu acest lucru. Sorin Moise susține că principiul Uniunii Europene este ca, din contră, fermele mici, de familie, să fie ajutate. „Nu cred că vreodată Comisia Europeană va accepta așa ceva”, spune secretarul de stat.
„Avem cel mai mare număr de fermieri din Uniunea Europeană”
„Domnul președinte tot timpul ne dă teme de casă care ne activează. Pot să vă spun că, alături de ministrul Adrian Chesnoiu, de ministrul Petre Daea, am lucrat la elaborarea Programului Național Strategic pentru următorii 4 ani în domeniul agriculturii pentru România. Fonduri europene pentru agricultura din România, care au început în acest an și care vor fi disponibile pentru fermierii români în următorii 4-5 ani. Noi ne-am propus altceva. Eu, dl. ministru Chesnoiu, cu directorii generali din minister, ne-am propus să reușim să ducem ferma la minim 10 hectare, nu la 100, la minim 10 hectare. Dar este foarte greu. De ce? Pentru că principiul Uniunii Europene este să-i ajutăm pe cei mici, să încurajăm ferma la nivel de familie, adică ferma mică de familie.
Ca să vă faceți o idee, ferma medie în Uniunea Europeană este în jur de 50 de hectare. Adică în momentul în care tu, în România, vrei să pui o plafonare la 100 de hectare, nu cred că vreodată Comisia Europeană va accepta așa ceva. Comisia ne-a sugerat, în schimb, să punem plafonare la zona maximă, adică la suprafețele foarte mari, peste 500, peste 1000 de hectare, să limităm. Adică ei consideră că fermierii care au suprafețe foarte mari de teren deja sunt capitalizați și nu mai au nevoie de ajutor financiar. Dimpotrivă, trebuie să ne concentrăm ajutorul financiar către fermele mici.
Căutăm soluții în continuare și anul trecut a fost un an destul de plin de provocări, pentru că am încercat să facem în așa fel încât să limităm acest număr foarte mare de fermieri cu care figurăm, într-adevăr, în statistici și de care pomenea și dl. președinte al CCIR. Avem cel mai mare număr de fermieri din Uniunea Europeană”, a declarat Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la Puterea Știrilor.
„Nu mai dați subvenții fermierilor sub 100 ha!”
Fermierii care lucrează sub 100 de hectare să nu mai primească subvenții, a propus preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban. Acesta susţine că mediul de afaceri nu mai poate satisface apetitul de consum al statului, chiar dacă anul 2022 a fost unul de succes pentru economia românească, în timp ce majorarea deficitului balanţei comerciale „ar trebui să ne pună pe gânduri”. Iată ce a declarat președintele CCIR, luni, în emisiunea Puterea Știrilor:
„Știu, vreau să le spun la toți cu tot curajul. Știți, eu am jucat rugby și ești învățat și să dai, dar să și primești. Eu sunt inginer de mașini termice, nu sunt în domeniul agricol, m-am ocupat de navlosiri, tancuri petroliere, deci n-am nimic de-a face în plan personal cu agricultura și recunosc acest lucru. Dar, când spun cuvântul fermier, să înțelegeți că vorbesc de acea entitate care poate să aibă sau să nu aibă teren în proprietate. Vorbesc de aceea entitate care aplică pentru subvențiile la hectar, subvențiile europene. Polonia este o țară cu o treime mai mare decât România și are 90.000 de fermieri. România are 796 000 de fermieri dintre care cei care detin între 1 și 5 hectare, avem 580.000. Acestea sunt cifre reale și de necontestat. Acestea sunt cifrele lor. Nu vreau să spun de la cine le am dar cei de la care le am chiar m-au rugat să le rostogolesc eu, pentru că dacă ar face-o ei, și-ar putea pierde gâtul. Între 5 și 30 de hectare avem 180.000 de fermieri proprietari. Cu peste 3000 de hectare avem 109 fermieri si intre 2000 și 3000 de hectare avem 120. Deci, cum credeți dvs. că noi putem să fim vreodată competitivi, pe ceea ce ne interesează mai mult, pe produse cu valoare adăugată mare?
Toți știu să vândă grâul, să dea grâu în port. Nu e mare filosofie, nici măcar nu fac un efort. Cheamă niște traderi, vând cerealele la capătul solei și au terminat povestea. Asta reprezintă un grup de indicatori. Vă mai spun altceva, apropo de acest număr mare de fermieri pe care îi avem versus Polonia: noi avem 32,89% din numărul de fermieri din Uniunea Europeană care realizează și aici, țineți-vă bine 3,3% din produsele agricole standard ale Uniunii Europene. Vă dau contra exemple Franța cu 4,36 din toți fermierii europeni și contribuie cu 16,8% din total produse standard europene. Nemții sunt pe undeva la doi și ceva din fermierii europeni și contribuie cu 14% din producția europeană.
Este o atomizare a suprafeței, o atomizare a fermierilor, care n-o să îi ducă la niciun rezultat pozitiv, dacă nu se asociază, pentru că noi, când am spus, să nu se mai dea subvenții sub 100 de hectare, să-i împingi forțat, dacă vreți. Cu tot respectul, poate par nedemocrat dar trebuie să o spunem în fața nației: Nu se poate fără măsuri coercitive. Nu se poate fără pistol la cap.
Nu confiscă nimeni terenurile nule. Stimată doamnă, știți că din 796 de mii de fermieri depun bilanțul doar 26 200? Si vedem la televizor găuri negre în economie, găuri în bugetul de stat. Până la urmă, nu suntem toți agricultori în țara asta. Trebuie să înțeleagă și dânșii că trebuie să întoarcă ceva societății. Dacă nu întorc produse agricole de calitate și vandabile, să întoarcă măcar bani la bugetul de stat, pentru că e o țară care nu muncește pentru ei”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
