CCR a admis sesizarea lui Klaus Iohannis pe legea privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Judecătorii Curţii Constituţionale au admis, cu unanimitate de voturi, sesizarea de neconstituţionalitate a preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare.

„În esenţă, Curtea a reţinut că Legea nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, prin conţinutul său normativ, care este similar cu cel al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr.364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare, contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie”, precizează CCR, în comunicatul de presă.

Pe 10 noiembrie, şeful statului a sesizat această lege la Curtea Constituţională.

Preşedintele Iohannis argumentează că actul normativ realizează o serie de intervenţii legislative asupra Legii nr. 364/2004, în sensul detalierii surselor de provenienţă ale poliţiştilor din poliţia judiciară care vor dobândi calitatea de organe de cercetare penală, a condiţiilor pentru obţinerea avizului de desemnare în poliţia judiciară, stabilirii situaţiilor în care poate fi retras avizul de desemnare în poliţia judiciară şi a procedurii aferente, respectiv reglementării situaţiilor de încetare a calităţii de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare.

Actul normativ stipulează şi o normă tranzitorie, potrivit căreia avizele de desemnare în poliţia judiciară emise anterior intrării în vigoare a actului normativ îşi păstrează valabilitatea şi dispoziţiile referitoare la retragerea avizului şi încetarea calităţii de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare sunt aplicabile. În cazul poliţiştilor care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au calitatea de organe de cercetare penală ale poliţiei judiciare, dispoziţiile se aplică după 90 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Klaus Iohannis invocă aspecte de neconstituţionalitate extrinsecă, arătând că încalcă legea fundamentală. Acesta a mai spus că actul normativ are un conţinut identic cu cel al OUG nr. 20/2020 şi a fost iniţiată ulterior momentului în care Ordonanţa intrase deja în vigoare. Totodată, expunerea de motive a legii preia, parţial, motive enunţate în expunerea de motive a OUG nr. 20/2020.

„În cazul legii deduse controlului de constituţionalitate nu reiese motivul emiterii actului normativ, respectiv cerinţele care reclamă intervenţia normativă, cu referire specială la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare, întrucât noua soluţie legislativă se suprapune până la identitate cu soluţia legislativă aflată deja în vigoare din luna februarie 2020. (…) În absenţa unei nevoi sociale reale – de reluare a reglementării referitoare la obţinerea şi pierderea calităţii de ofiţer sau de agent de poliţie judiciară – care reprezintă însăşi fundamentul funcţiei legislative, legea criticată contravine principiului legalităţii, cu consecinţe directe asupra respectării şi protejării valorilor statului de drept, potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţie”.

El mai spune că „acceptarea posibilităţii ca autoritatea legiuitoare să adopte legi cu un conţinut identic, în mod integral, cu cel al unor acte normative în vigoare, ar reprezenta o golire de conţinut a funcţiei legislative a Parlamentului şi a rolului său constituţional, aspect contrar art. 61 alin. (1) şi art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, dar şi a art. 147 alin. (4) din Constituţie, prin raportare la jurisprudenţa anterioară a Curţii Constituţionale. De altfel, dispoziţiile art. 115 alin. (5) teza a III-a şi dispoziţiile art. 115 alin. (7) şi alin. (8) din Constituţie indică procedura de urmat de către Parlament în cazul delegării legislative şi legiferării prin ordonanţe de urgenţă, şi, din această perspectivă, legea criticată pune în discuţie respectarea unui mecanism democratic instituit la nivel constituţional”.

Şeful statului invocă şi motive de neconstituţionalitate intrinsecă şi argumentează că unele norme vor fi abrogate ca efect al intrării în vigoare a legii criticate.

„Într-o astfel de situaţie, normele de trimitere rămân fără obiect şi fac trimitere la norme ieşite din fondul activ al legislaţiei, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie, normelor de tehnică legislativă şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale (…) şi, implicit, art. 147 alin. (4) din Constituţie”, conform sesizării.

Şeful statului critică şi norma tranzitorie, în textul sesizării la CCR.

„Folosind sintagma «Avizele de desemnare în poliţia judiciară emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează valabilitatea» şi faţă de succesiunea de acte normative cu un conţinut identic, se creează o confuzie cu privire la efectul acestor norme tranzitorii, distorsionându-se aplicarea principiului tempus regit actum cu privire la avizele de desemnare aflate în procedura retragerii”, precizează Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis adaugă că o interpretare neunitară a efectelor din legea supusă controlului de constituţionalitate generată de succesiunea de acte normative aplicabile în timp referitoare la ofiţerii sau agenţii de poliţie cu privire la care s-a declanşat procedura de retragere a avizului de desemnare în poliţia judiciară poate impacta asupra dosarelor penale aflate în curs de soluţionare, cu efecte asupra legalităţii actelor de procedură îndeplinite de aceştia.

Prin urmare, şeful statului solicită Curţii Constituţionale să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare este neconstituţională.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL