Odată cu aderarea Suediei la NATO, alianţa are şanse să îşi redreseze vulnerabilitatea din nord-vestul Europei reprezentată de Marea Baltică – o cale navigabilă comună cu Rusia care-i oferă Moscovei o uşă strâmtă pentru accesul la porturile din opt state, inclusiv Germania, relatează Reuters.
Cheia Suediei pentru a menţine apele navigabile în cazul unui conflict este flota sa de submarine, un domeniu în care este lider mondial. Analiştii spun că Stockholmul are unele dintre cele mai avansate submarine convenţionale construite vreodată.
„Flota suedeză de submarine este bine pregătită pentru acest mediu şi va adăuga foarte mult la capacităţile submarine generale ale NATO în Marea Baltică”, a declarat un oficial NATO pentru Reuters.
„PAJIŞTEA INUNDATĂ”
Marea Baltică, numită şi „pajiştea inundată”, are o adâncime medie de aproximativ 60 de metri, ceea ce o face prea puţin adâncă pentru submarinele cu propulsie nucleară care alcătuiesc cea mai mare parte a flotei de submarine a Rusiei şi întreaga flotă de submarine a marinei americane.
Suedia are trei submarine avansate din clasa Gotland şi un model mai vechi, care va fi scos la pensie atunci când vor fi livrate două nave de model nou A26 în 2027 şi 2028, ceea ce înseamnă că va avea cinci submarine până la sfârşitul deceniului.
Ce îi face pe suedezi atât de puternici? Experienţa. Suedia operează submarine în Marea Baltică din 1904. Niciuna dintre ţările vecine nu a fost atât de activă subacvatic precum Suedia.
„Avem expertiză regională, ceea ce umple un gol, expertiză pe care NATO nu o are”, a declarat comandantul flotilei de submarine, Fredrik Linden.
Marea Baltică este, de asemenea, o cale navigabilă complexă: cu mulţimea de râuri care o alimentează, are niveluri de salinitate foarte diferite. Acestea modifică atât flotabilitatea unui submarin, cât şi modul în care sunetul se deplasează sub apă, iar pentru a naviga cu succes este nevoie de cunoştinţe locale.
DE CE SUNT SPECIALE SUBMARINELE SUEDEZE ŞI CUM VA ARĂTA RĂZBOIUL VIITORULUI
Submarinele suedeze pot sta sub apă timp de săptămâni întregi.
Atunci când se scufundă, submarinele convenţionale funcţionează pe bază de baterii. Majoritatea trebuie să iasă la suprafaţă după câteva zile pentru ca motoarele lor diesel să poată funcţiona pentru a reîncărca bateriile.
Însă submarinele suedeze au oxigen lichid depozitat în rezervoare la bord care pot pune în funcţiune motoarele diesel pentru a reîncărca bateriile cât timp sunt sub apă, astfel încât pot rămâne scufundate mai mult timp şi este redus astfel riscul de detectare.
În 30 sau 40 de ani sau poate chiar mai devreme, războiul subacvatic va fi probabil autonom, spune Sebastian Bruns, cercetător principal la Institutul pentru politici de securitate de la Universitatea Kiel. Anticipând acest lucru, Suedia a comandat două noi submarine, care urmează să fie livrate în 2027 şi 2028. Cunoscute sub numele de A26, navele construite de SAAB Kockums vor fi mai mari şi mai versatile decât submarinele din clasa Gotland şi vor avea o caracteristică unică: o uşă-încuietoare pentru scufundare, în prova, cu diametrul de 1,5 metri, numită portal multi-misiune.
Aceasta va permite intrarea şi ieşirea cu uşurinţă a vehiculelor operate de la distanţă (ROV), a vehiculelor autonome sau a grupurilor de scafandri. Bruns spune că acest lucru face ca submarinul să fie ideal pentru războiul de pe fundul mării – de exemplu, pentru protejarea sau distrugerea conductelor sau a altor infrastructuri critice submarine.
„Războiul de pe fundul mării este cea mai fierbinte problemă în acest moment în cercurile navale”, spune Bruns, referindu-se la exploziile din 2022 care au distrus gazoductele Nord Stream ce trec pe sub Marea Baltică.
ROV-urile pot îndeplini sarcini precum recuperarea sau plasarea de obiecte pe fundul mării, scanarea unor zone mari sau plasarea şi distrugerea de mine. De asemenea, acestea se pot scufunda la o adâncime mai mare decât submarinele obişnuite.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
