Ce lasă în urmă Iohannis după 10 ani de mandat: o treime de Parlament suveranist, PNL la scorul din 2014, PSD la putere

Înainte de a prelua oficial mandatul de preşedinte al României, Klaus Iohannis a stabilit succesorul pentru şefia PNL, partid pe care l-a condus jumătate de an înainte de a ajunge la Palatul Cotroceni. Sprijinită public de Iohannis, Alina Gorghiu a câştigat detaşat competiţia cu Ludovic Orban pentru funcţia de co-preşedinte al noului PNL. La acea vreme, PNL se afla în plin proces de fuziune cu PDL, condus de Vasile Blaga. ”M-am simţit nedreptăţit, este uman, pentru faptul că domnul preşedinte Klaus Iohannis a susţinut-o pe Alina Gorghiu. Deşi a avut o altă opţiune, vreau să vă spun limpede şi clar: sunt în prima linie pentru punerea în practică a proiectului Klaus Iohannis”, a spus Ludovic Orban, după ce a pierdut competiţia pentru şefia partidului. Cu câteva luni înainte, la o întâlnire din campania pentru prezidenţiale, Orban se întrecea în laude pentru Iohannis. ”Cine tace şi face? Iohannis! Cine comunică mai bine când tace decât palavragiul de Ponta când vorbeşte? Iohannis! Cine este generalul pentru care merită să ne sacrificăm fiecare minut, fiecare picătură de energie, fiecare strop de sudoare? Iohannis!”, spunea, atunci, Orban. Aşadar, plecat la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis lasă partidul pe mâinile co-preşedinţilor Alina Gorghiu şi Vasile Blaga.

Deceniul Iohannis începe cu o perioadă de coabitare între preşedinte şi premierul Victor Ponta. Deşi fusese învins de Iohannis la prezidenţiale, Ponta a refuzat să demisioneze din fruntea PSD şi a Guvernului. Renunţă la şefia partidului în vara anului 2015, după ce devine subiectul unei anchete DNA. Peste ani, Ponta va fi achitat definitiv de instanţă. La conducerea PSD este înscăunat Liviu Dragnea, după o confruntare cu Rovana Plumb, susţinută de tabăra Ponta. La finalul lunii octombrie 2015, peste 60 de tineri îşi pierd viaţa în incendiul de la Colectiv. La presiunea străzii, Victor Ponta demisionează din funcţia de prim-ministru. ”A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă”, a reacţionat Iohannis, care-l numeşte prim-ministru pe tehnocratul Dacian Cioloş. Noul guvern este instalat cu voturile PNL şi PSD. La acea vreme, liderul social-democrat Liviu Dragnea avea o relaţie caldă cu preşedintele Iohannis. „Liviu Dragnea vorbea adesea la telefon cu preşedintele României şi avea o relaţie de colaborare destul de apropiată, aş putea spune. I-am auzit de mai multe ori adresându-se unul altuia cu ”Liviu” sau „Klaus”, ceea ce mi se părea nefiresc. A fost un an în care s-au înţeles destul de bine”, a rememorat eurodeputatul PSD Vasile Dîncu într-un documentar pentru publicaţia recorder.ro. Vasile Dîncu a fost vicepremier în Guvernul Cioloş, fiind la acel moment unul dintre apropiaţii lui Liviu Dragnea.


Înţelegerea Iohannis-Dragnea-Cioloş a funcţionat până la mijlocul anului 2016, când PSD a început să-l critice tot mai vehement pe şeful Guvernului. În decembrie erau programate alegerile parlamentare. Înainte de campania electorală, liberalii i-au propus lui Dacian Cioloş să renunţe la haina tehnocrată, să intre în partid şi să fie propunerea PNL pentru funcţia de prim-ministru. Cioloş a refuzat. „I-am spus domnului preşedinte: Mă retrag din funcţia de premier şi mă duc pe lista PNL. Nu vreau să fac cum a făcut Ion Iliescu cu FSN”, a dezvăluit, ani mai târziu, Dacian Cioloş. Preşedintele Iohannis s-a opus ca Cioloş să demisioneze din fruntea guvernului pe motiv că ar genera instabilitate. Între timp, pe scena politică a apărut un nou partid: Uniunea Salvaţi România (USR). În campania electorală, Nicuşor Dan, liderul USR, a anunţat că-l sprijină pe Cioloş pentru a rămâne în fruntea guvernului, însă alegerile parlamentare au adus un scor istoric pentru PSD: peste 45%. În timp ce PNL, sub conducerea Alinei Gorghiu, a înregistrat doar 20%, iar USR a reuşit să intre pentru prima dată în Parlament cu 9%. Aşadar, la un an de la Colectiv, PSD revenea în forţă la putere, pe fondul erorilor strategice făcute de preşedintele Klaus Iohannis. ”Vreau să felicit partidele care au reuşit să intre în Parlament, sigur, în primul rând PSD, care a obţinut scorul cel mai bun”, spunea Iohannis în 2016, resemnat.

Aliat cu liderul ALDE Călin Popescu Tăriceanu pentru o majoritate parlamentară, Liviu Dragnea a primit mandat din partea PSD să propună un premier după bunul-plac. Alegerea lui Dragnea a fost Sevil Shhaideh, unul dintre oamenii săi de încredere. Însă şeful statului a refuzat propunerea. La vremea respectivă, au fost invocate motive ce ţin de ”siguranţa naţională”. Ulterior, Shhaideh a fost anchetată într-un dosar penal, dar a fost achitată definitiv. Momentul Shhaideh a dus la ruptura totală dintre Klaus Iohannis şi preşedintele PSD Liviu Dragnea. Anul de miere se terminase. Între timp, Liviu Dragnea fusese condamnat la doi ani cu suspendare pentru fraude la referendumul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu din vara anului 2012. Însă Liviu Dragnea mai avea un dosar penal, privind unele angajări fictive de la Protecţia Copilului Teleorman. Orice condamnare, chiar şi cu suspendare, l-ar fi trimis pe Dragnea automat după gratii. Singura scăpare ar fi fost modificarea codurilor penale prin lege sau, mai rapid, prin ordonanţă de urgenţă. Prin urmare, Liviu Dragnea începe asaltul la Justiţie, încercând să impună o ordonanţă de urgenţă care să-l salveze de problemele penale. Însă era dependent de guvern şi, mai ales, de primul-ministru.

După eşecul Sevil Shhaideh, Liviu Dragnea îl propune premier pe Sorin Grindeanu, la acea vreme preşedinte al CJ Timiş. Iohannis acceptă. La câteva zile după învestirea noului guvern, apar primele informaţii în spaţiul public despre ordonanţa de urgenţă privind amnistia şi graţierea unor fapte penale, cerută insistent de Liviu Dragnea. Zvonurile îl determină pe Klaus Iohannis să participe la o şedinţă de guvern pentru a bloca demersul PSD. „Cunoaşteţi povestea că este un elefant în încăpere dar nu se vede. Sunt doi elefanţi, ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a codurilor penale”, a declarat Klaus Iohannis, la începutul şedinţei de Guvern, alături de premierul Sorin Grindeanu. Însă la finalul lunii ianuarie, Guvernul Grindeanu adoptă celebra OUG 13 salvatoare pentru Liviu Dragnea, dar şi pentru multe alte persoane certate cu legea. Imediat, în faţa Guvernului ies mii de bucureşteni. Protestele se răspândesc rapid în toată ţara. Întrebat în mod repetat de ce a susţinut ordonanţa, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, răspunde cu celebra replică: „Altă întrebare!”. Pe fondul protestelor sociale, premierul Sorin Grindeanu îl demite pe Florin Iordache şi abrogă OUG 13 înainte să intre în vigoare. Revoltat, Liviu Dragnea intră în conflict cu Sorin Grindeanu. Relaţia dintre cei doi se degradează, iar Dragnea îi cere premierului PSD să demisioneze din fruntea Guvernului. Grindeanu refuză. PSD depune moţiune de cenzură. A fost pentru prima dată în istoria României când un partid şi-a trântit propriul guvern prin moţiune de cenzură. În fruntea Guvernului, Liviu Dragnea îl propune pe Mihai Tudose, parlamentar PSD din anul 2000, apropiat de Viorel Hrebenciuc. Iohannis acceptă. Aşadar, în decurs de numai jumătate de an, Iohannis desemnează doi premieri de la PSD, partid care, singur, avea aproape 50% din Parlament. Povestea se repetă. Dragnea insistă ca Tudose să adopte ordonanţa de urgenţă salvatoare. Tudose refuză. Dragnea îi cere demisia. După jumătate de an, Tudose cedează. ”Omul ăsta, Dragnea, dacă te vede fericit i se face rău. Dacă te vede fericit, îl ia ficatul. Fericirea cuiva îi provoacă scăderea globulelor roşii”, spunea Tudose despre şeful său de partid.

În decurs de numai 12 luni, preşedintele Klaus Iohannis era pus în situaţia de a desemna al treilea prim-ministru. ”Am decis să dau PSD-ului încă o şansă”, anunţa Iohannis la începutul anului 2018, acceptând să o numească pe Viorica Dăncilă în fruntea Guvernului. Cine era Viorica Dăncilă? Europarlamentar PSD, cu o carieră politică strâns legată de Liviu Dragnea. Practic, liderul PSD miza pe un politician loial care să accepte, în sfârşit, adoptarea ordonanţei privind amnistia şi graţierea. Însă nici Viorica Dăncilă nu a cedat presiunii, deşi ajunsese să fie jignită la şedinţele de partid de Liviu Dragnea şi de alţi lideri locali. De ce a numit Iohannis trei premieri PSD în decurs de un an? Majoritatea PSD-ALDE în Parlament a rămas indestructibilă, iar un eventual refuz al preşedintelui putea duce la suspendarea sa din funcţie. În plus, prin opoziţia la PSD, preşedintele Klaus Iohannis îşi pregătea terenul pentru al doilea mandat în fruntea statului.

Timp de un an şi jumătate, până la alegerile europarlamentare din mai 2019, Klaus Iohannis a fost într-o continuă dispută cu Liviu Dragnea şi cu Viorica Dăncilă, care, din postura de prim-ministru, se întrecea în gafe. În primăvara anului 2019, Liviu Dragnea îşi anunţa colegii din PSD că intenţionează să candideze la alegerile prezidenţiale programate la finalul anului. ”Atâta ne mai lipseşte, ca un infractor condamnat pentru fraude la referendum să fie candidat la Preşedinţie”, răspunde Iohannis. Liviu Dragnea nu a mai apucat să candideze la prezidenţiale. A doua zi după alegerile europene, pe 27 mai 2019, a fost condamnat definitiv la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare. Epoca Dragnea se încheiase în cătuşe.

În timp ce Klaus Iohannis se lupta cu PSD de la Palatul Cotroceni, liberalii încercau să blocheze mutilarea Codurilor penale în Parlament, alături de USR.  PNL avea o nouă conducere. Alina Gorghiu demisionase de la conducerea partidului imediat după rezultatul slab obţinut la alegerile parlamentare din 2016. Vasile Blaga făcuse acelaşi gest înainte de alegeri, forţat de un dosar penal. Astfel, pentru funcţia de preşedinte al noului PNL, rezultat în urma fuziunii cu PDL, au concurat Ludovic Orban, învins de Alina Gorghiu cu trei ani înainte, şi Cristian Buşoi, alt apropiat al preşedintelui Iohannis. De această dată, Ludovic Orban s-a impus categoric.

Alegerile europarlamentare din 2019 au fost primul test electoral şi pentru Ludovic Orban în calitate de preşedinte al PNL. Pe fondul valului anti-Dragnea, PNL a reuşit să se claseze pe primul loc la alegerile europene, cu 27%. De asemenea, Alianţa USR-PLUS, reuşea să depăşească pragul de 20%, cu un tandem format din Dan Barna şi Dacian Cioloş. Rezultatul obţinut de partidele de dreapta a fost impulsionat şi de referendumul pe Justiţie organizat de preşedintele Iohannis concomitent cu alegerile europarlamentare, care au însemnat sfârşitul epocii Dragnea.

Viorica Dăncilă, premierul pe care Liviu Dragnea îl numise cu speranţa că-l va salva de problemele penale, a devenit preşedinte al PSD. Liderii social-democraţi, chiar dacă o contestau pe Viorica Dăncilă, avea interesul de a rămâne la guvernare. Schimbarea premierului ar fi însemnat pierderea totală a puterii. Prin urmare, Viorica Dăncilă a rămas prim-ministru, a devenit preşedinte al PSD şi candidat la alegerile prezidenţiale. Însă cu o lună înainte de scrutinul prezidenţial, Guvernul Dăncilă a picat, după o moţiune de cenzură votată şi de unii parlamentari social-democraţi. În consecinţă, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat prim-ministru pe liderul PNL Ludovic Orban, care a format un guvern minoritar, învestit cu voturile PSD. Între timp, Viorica Dăncilă renunţase la funcţia de preşedinte al PSD în favoarea lui Marcel Ciolacu. Transferul de putere se făcuse sub aburii un ceai de fructe, după cum povesteşte Viorica Dăncilă în cartea biografică. Marcel Ciolacu ocupa la acel moment şi funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, fotoliu pe care îl obţinuse după arestarea lui Liviu Dragnea.

Aşadar, la finalul anului 2019, scena politică arată în felul următor: Klaus Iohannis obţinuse lejer al doilea mandat de preşedinte, după o campanie în care a refuzat o dezbatere directă cu Viorica Dăncilă. „Regretul meu din primul mandat, care acum dă să se încheie, este că n-am avut noroc de un Guvern cu care să lucrez împreună”, spunea Iohannis, după ce numise trei premieri de la PSD. În acel moment, Ludovic Orban conducea un guvern minoritar, aşadar dependent de PSD în Parlament. Liderul PSD Marcel Ciolacu era preşedintele Camerei Deputaţilor, iar USR ratase turul doi al alegerilor prezidenţiale cu Dan Barna candidat. Mai multe surse politice confirmă faptul că a existat o înţelegere PSD-PNL-Klaus Iohannis pentru alegeri anticipate. De altfel, a fost făcut şi primul pas concret: în ianuarie 2020, Guvernul Orban a căzut prin moţiune de cenzură, după ce şi-a asumat revenirea la alegeri în două tururi pentru primari. În realitate, a fost doar un pretext ca Parlamentul să respingă două propuneri de prim-ministru, astfel încât preşedintele să poate declanşa alegeri anticipate. Însă în loc de noi alegeri a venit pandemia de coronavirus.

Pe fond de criză pandemică, liderul PNL Ludovic Orban a revenit în fruntea Guvernului cu voturile PSD. România a intrat în stare de urgenţă. Alegerile locale, programate în primăvară, au fost amânate pentru toamnă. Spre vară, primul val de Covid-19 s-a mai domolit, nu şi disputele politice. Preşedintele Klaus Iohannis a continuat războiul cu PSD. Miza: alegerile locale şi parlamentare din toamnă, pe care liberalii, impulsionaţi de Iohannis, sperau să le câştige. În aprilie 2020, un proiect de lege iniţiat de UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc a trecut tacit, deci fără să fie dezbătut, de Camera Deputaţilor. De la Cotroceni, preşedintele Iohannis l-a acuzat pe Marcel Ciolacu că a uneltit cu UDMR să vândă Ardealul. „Jó napot kívánok, PSD! (Bună ziua, PSD! – n.r.) Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaţilor o lege prin care dă autonomie largă Ţinutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înţelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorităţi ne luptăm pentru vieţile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul ungurilor”, acuza Klaus Iohannis. Ulterior, Senatul a respins proiectul de lege, iar Ardealul ”a rămas” în România. „Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declaraţie nedemnă pentru un preşedinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent şi periculos: ungurii ne iau Ardealul. Preşedintele trebuie să-şi ceară scuze pentru acest derapaj periculos”, a reacţionat Kelemen Hunor. Preşedintele nu şi-a cerut scuze, iar momentul a marcat ruptura dintre UDMR şi Klaus Iohannis, în condiţiile în care etnicii maghiari l-au votat masiv pe Iohannis şi la alegerile prezidenţiale din 2014, şi în 2019. ”Dezamăgirea faţă de Iohannis este la fel de mare pe cât a fost şi speranţa de mare”, spunea Kelemen Hunor, într-un interviu pentru Insider politic.

În toamna anului 2020, valul pandemic s-a întors. De la Cotroceni, preşedintele Iohannis a continuat războiul cu PSD. ”Îndepărtarea PSD de la butoanele puterii poate să fie, în sfârşit, definitivă! Trebuie să lăsăm în urmă definitiv acest coşmar”, îndemna Iohannis în campania electorală. Cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut premierului Ludovic Orban să închidă pieţele pentru a limita interacţiunea dintre oameni. Măsura, venită în apropierea sărbătorilor de iarnă, a stârnit un noul val de critici la adresa PNL, iar liberalii au pierdut alegerile parlamentare în faţa PSD, în ciuda susţinerii preşedintelui Iohannis. Imediat, Ludovic Orban a demisionat din fruntea Guvernului, nu şi a partidului. Preşedintele Klaus Iohannis l-a numit premier interimar pe ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, unul dintre apropiaţii săi. Ulterior, PNL-USR-UDMR au format o coaliţie de guvernare, cu Florin Cîţu în poziţia de prim-ministru. Ludovic Orban era instalat în fruntea Camerei Deputaţilor, iar PSD, sub bagheta lui Marcel Ciolacu, trecea în opoziţie, deşi se clasase pe primul loc la alegeri. Scrutinul parlamentar a mai consemnat o surpriză: apărut de nicăieri, partidul suveranist AUR a reuşit să intre în Parlament cu un procent de 9%.

În aprilie 2020, a apărut prima criza guvernamentală, după ce premierul Florin Cîţu l-a demis intempestiv pe ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, membru USR. În toamnă, coaliţia de guvernare s-a destrămat. Ministrul Justiţiei de la USR a refuzat să avizeze un program guvernamental dorit de PNL, denumit Anghel Saligny, prin care se alocau 50 de miliarde de lei de la bugetul de stat pentru proiectele aleşilor locali în următorii şase ani. În replică, premierul Cîţu l-a demis pe ministrul Justiţiei, Stelian Ion, iar miniştrii USR au ieşit de la guvernare în aplauzele colegilor din Parlament. Klaus Iohannis a inventat un nou cuvânt pentru a critica atitudinea liderilor USR: ”crizatori”. ”Sunt crizatorii care, în loc să facă reforme, au produs crize”, a spus Iohannis. În paralel, liberalii erau măcinaţi de un conflict intern pentru şefia partidului. În septembrie 2021, Ludovic Orban şi Florin Cîţu s-au luptat pentru funcţia de preşedinte al PNL. A învins Cîţu, cu susţinerea vădită a preşedintelui Iohannis, însă o parte dintre liberali l-au huiduit pe şeful statului în momentul în care şi-a făcut apariţia la Congresul PNL. ”Festivalul democraţiei din PNL ne-a omorât”, a spus liberalul Gheorghe Flutur la finalul competiţiei. Învins, Ludovic Orban şi-a anunţat demisia din fruntea Camerei Deputaţilor şi a anunţat că ”nu mai există niciun parteneriat” cu preşedintele Iohannis. Aşadar, la 7 ani după ce îi îndemna pe liberali să-şi sacrifice ”fiecare picătură de energie” pentru ”generalul Iohannis”, Ludovic Orban deschidea calea, involuntar, unui alt general în fruntea PNL: Nicolae Ciucă.

Senatorul Florin Cîţu a câştigat preşedinţia PNL, dar, la câteva zile distanţă, premierul Florin Cîţu a fost răsturnat de la Palatul Victoria prin moţiune de cenzură. Astfel, la 10 luni de când le cerea românilor ”să lase definitiv în urmă coşmarul PSD”, preşedintele Klaus Iohannis aducea PSD la guvernare, în alianţă cu PNL şi UDMR. Practic, Iohannis a preferat liniştea unei majorităţi parlamentare confortabile alături de PSD în schimbul unei guvernări de dreapta. Momentul a însemnat ruperea oricărei relaţii politice între Iohannis şi USR. Pentru funcţia de prim-ministru a fost ales generalul Nicolae Ciucă, apropiat atât de preşedintele Iohannis, cât şi de liderul PSD Marcel Ciolacu. Florin Cîţu a mai rămas pentru jumătate de an în funcţia de preşedinte al PNL, apoi, pe 1 aprilie 2022, a fost înlăturat. N-a fost o glumă. În locul său a fost înscăunat Nicolae Ciucă. Pentru prima dată în istorie, liberalii erau conduşi de un general. La rotativa guvernamentală din vara anului 2023, Nicolae Ciucă i-a lăsat locul lui Marcel Ciolacu în fruntea Guvernului. Astfel, preşedintele Klaus Iohannis numea al patrulea premier social-democrat. În ordine cronologică: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose, Viorica Dăncilă şi Marcel Ciolacu. Plus coabitarea cu Victor Ponta. De partea cealaltă, în cei 10 ani de mandat, Iohannis a numit doar trei premieri PNL: Ludovic Orban, Florin Cîţu şi Nicolae Ciucă. Plus tehnocratul Dacian Cioloş. Deşi în trecut îl acuzase că vrea să vândă Ardealul, coabitarea dintre Klaus Iohannis şi Marcel Ciolacu a fost una lină în ultimul an şi jumătate. Ba chiar mai mult, coaliţia PSD-PNL a decis, în secret, să renoveze cu câteva milioane de euro o vilă din centrul Capitalei – fostul sediu al PNL – cu dedicaţie pentru Klaus Iohannis. Şeful statului va trebui să primească, prin lege, o reşedinţă în Capitală la finalul mandatului. Informaţia a fost desecretizată în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, când Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă au devenit rivali pentru funcţia de preşedinte al României.

Ce lasă în urmă Klaus Iohannis strict din perspectivă politică? PNL, partidul care i-a fost partener fidel în ultimii 10 ani, a ratat finala prezidenţială cu Nicolae Ciucă şi a obţinut numai 14% la alegerile parlamentare. PSD s-a clasat din nou pe primul loc la ultimele alegeri, dar cu un scor de numai 22%, cel mai mic din istorie. USR abia a trecut de 12%. Practic, dreapta din România, reprezentată de Klaus Iohannis la cel mai înalt nivel în ultima decadă, a obţinut împreună puţin peste 25% în Parlament. În schimb, partidele suveraniste – AUR, SOS România şi POT – au adunat mai bine de o treime din mandatele parlamentare. Astfel, singura soluţie pentru o guvernare pro-europeană este o nouă alianţă PSD-PNL, cu voturile UDMR şi cu sprijinul minorităţilor naţionale. „Ce fac eu? Eu rămân în mandat până când va fi ales un nou preşedinte al României. Când noul preşedinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici”, a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, după ce Curtea Constituţională (CCR) a anulat alegerile prezidenţiale.

Klaus Iohannis este singurul preşedinte din istoria prost-decembristă a României care nu pleacă din funcţie la finalul mandatului.

Potrivit Constituţiei, care prevede explicit că mandatul prezidenţial are o durată de cinci ani, astăzi ar fi trebuit să fie ultima zi a preşedintelui Iohannis la Palatul Cotroceni.

Pe fondul anulării alegerilor, şeful statului este aşteptat să convoace consultări cu partidele parlamentare pentru a desemna un nou prim-ministru. Ulterior, premierul desemnat va cere votul de încredere al Parlamentului. Noua coaliţie va fi formată din PSD-PNL-UDMR, iar premierul va fi din rândurile social-democraţilor, au convenit partidele, aseară, la negocieri. Premierul în funcţie, Marcel Ciolacu, ar putea continua la Palatul Victoria, susţin surse prezente la discuţii. Astfel, Klaus Iohannis ar putea desemna a cincea oară un premier de la PSD. Noul Guvern este aşteptat să stabilească în prima şedinţă data alegerilor prezidenţiale, însă scrutinul nu poate fi organizat mai devreme de finalul lunii martie.