În ultima sa zi la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis a făcut public bilanțul președenției sale, două volume care însumează peste 1.600 de pagini.
Concluziile primului mandat
Bilanțul primului mandat este structurat pe mai multe capitole și acoperă principalele domenii de guvernare și inițiative politice. Klaus Iohannis a preluat mandatul de președinte al României pe 21 decembrie 2014, după ce a câștigat alegerile prezidențiale cu promisiunea unei „Românii normale”, caracterizată prin democrație consolidată, respect pentru statul de drept și instituții puternice. Viziunea sa s-a axat pe: construirea unei Românii puternice și prospere, susținerea statului de drept și a democrației autentice, creșterea rolului țării în Uniunea Europeană și NATO și sprijinirea educației, sănătății și economiei de piață.
Securitatea națională a fost una dintre prioritățile mandatului său, având în vedere schimbările din mediul internațional, inclusiv amenințările hibride, cibernetice și convenționale. Principalele măsuri adoptate, conform bilanțului au fost creșterea bugetului Apărării la 2% din PIB, conform angajamentului NATO, consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare americane în România, crearea Formatului București (B9), o platformă de cooperare între statele de pe Flancul Estic al NATO (Polonia, România, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania), promovarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 și participarea la Summituri NATO și găzduirea reuniunilor liderilor din Europa Centrală și de Est.
Pe partea de politică externă președintele Iohannis a urmărit consolidarea poziției României pe plan internațional, întărind relațiile diplomatice cu partenerii strategici. Relația cu SUA a fost marcată de vizite oficiale la Casa Albă (2017 și 2019), întâlniri cu președintele Donald Trump șo adoptarea unei declarații comune pentru întărirea Parteneriatului Strategic.
În relația cu UE Iohannis a militat pentru o Uniune Europeană unită, respingând ideea unei „Europe cu mai multe viteze”. A susținut aderarea României la Schengen și Zona Euro. Relația cu Franța și Germania, doi parteneri importanți ai României a fost marcată de vizite oficiale și semnarea unor declarații politice privind cooperarea strategică. În ceea ce privește relația cu Republica Moldova Iohannis amintește de sprijinul pentru integrarea europeană a Moldovei, dar și condiționarea sprijinului financiar de reformele democratice. Iohannis spune și că a susținut protejarea drepturilor românilor din Regatul Unit după Brexit și amintește de inițierea unui Parteneriat Strategic România-Japonia, lansat oficial în 2021. Consolidarea Inițiativei celor Trei Mări (România, Polonia, statele baltice și alte țări din Europa Centrală), cu scopul de a dezvolta infrastructura, transportul și energia în regiune, reprezintă un alt element amintit în bilanț.
Iohannis a reprezentat România în 36 de reuniuni ale Consiliului European în primul mandat, a susținut politica de coeziune a UE și creșterea fondurilor pentru Politica Agricolă Comună, a promovat integrarea României în Zona Euro și Spațiul Schengen și a găzduit Summitul de la Sibiu (9 mai 2019), unde liderii UE au discutat despre viitorul Uniunii Europene. De asemenea, fostul președinte a pledat pentru măsuri de siguranță în fața amenințărilor cibernetice și pentru o politică comună de apărare la nivel european.
În privința statului de drept, Iohannis amintește că acesta a fost unul dintre punctele centrale ale mandatului său. Președintele vorbește în bilanț despre opoziția față de modificările aduse legislației justiției (în special inițiativele PSD din perioada 2017-2019, inclusiv OUG 13, care a încercat să dezincrimineze unele fapte de corupție). De asemenea, amintește de sprijinirea DNA și a luptei anticorupție și de faptul că a criticat tentativele de slăbire a instituțiilor judiciare și a susținut continuarea luptei anticorupție. Iohannis a convocat un referendum național în 2019 pentru a bloca modificările negative aduse legislației în domeniul justiției.
La finalul mandatului, Klaus Iohannis a reafirmat angajamentul său pentru consolidarea democrației, dezvoltarea României și integrarea mai profundă în structurile europene. Sloganul „România normală” reflectă dorința de a continua reformele și de a transforma țara într-un stat modern, european, bazat pe valori democratice și prosperitate economică.
Concluziile celui de-al doilea mandat
La începutul celui de al doilea mandat, 2019-2025, conform bilanțului, „obiectivul prioritar” al președinției lui Klaus Iohannis a fost „identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”. Pe agenda fostului șef al statului s-a aflat și războiul din Ucraina, care a explicat că a fost „un promotor fervent al sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și a susținut activ și asiduu consolidarea prezenței NATO în România și în regiunea Mării Negre”.
„Cel mai important demers al Președintelui Klaus Iohannis în sfera educației si cercetării, proiectul „România Educată”, o viziune de țară în domeniu s-a concretizat prin promulgarea noilor legi ale educației. „România Educată” este un exemplu de bună-practică în elaborarea politicilor publice, fiind rezultatul celei mai ample consultări postdecembriste din domeniul educației, integrând opțiunile actorilor din educație, așteptările cetățenilor si recomandările experților”, se mai arată în bilanț.
Iohannis spune că a menținut un dialog deschis cu societatea civilă în ambele sale mandate și a susținut libertatea de exprimare și drepturile fundamentale. Pe zona de educație acesta a promovat reforme și programul „România Educată”, o inițiativă pentru modernizarea sistemului de învățământ. A sprijinit îmbunătățirea infrastructurii din sănătate și a pledat pentru politici publice eficiente în acest sector.
Pe zona de politici economice, Iohannis a sprijinit dezvoltarea economică bazată pe investiții și transparență. De asemenea, a promovat măsuri pentru reducerea birocrației și pentru o mai bună absorbție a fondurilor europene și a încurajat diplomația economică și atragerea de investiții străine.
De asemenea, fostul șef al statului amintește că a susținut păstrarea patrimoniului cultural și a încurajat dialogul intercultural și interconfesional și a promovat drepturile românilor din diaspora, inclusiv facilitarea votului prin corespondență și prelungirea perioadei de vot la alegerile prezidențiale din 2019.
În al doilea mandat al președintelui Iohannis România a fost admisă în Schengen, după 14 ani de la aderarea la UE. De asemenea, România a fost un partener constant pentru SUA și statele UE, dar și pentru Ucraina, în contextul în care țara se confruntă din 2022 cu o agresiune militară din partea Rusiei.
Aderarea la Schengen și intrarea în programul Visa Waver reprezintă principalele reușite ale lui Iohannis în al doilea său mandat. Cele două documente prezintă așadar mandatele lui Klaus Iohannis ca pe o perioadă de consolidare a statului de drept, întărire a poziției României în NATO și UE, luptă împotriva corupției și promovare a unei guvernări responsabile.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
