Amenajarea Centurii Verzi, extinderea pajiştilor urbane, îngrijirea corectă a arborilor, amenajarea malurilor Dâmboviţei, dar şi regândirea alveolelor pentru copaci sunt câteva dintre soluţiile susţinute de specialişti pentru a atenua impactul schimbărilor climatice în Capitală.
Ioana Cătuneanu, doctor în horticultură şi consilier al primarului Capitalei pe probleme de mediu, subliniază că, în perioadele caniculare, oraşul devine „insulă de căldură urbană”.
„Şi clădirile, şi asfaltul, şi bordurile de beton înmagazinează căldura şi o emit seara, motiv pentru care, practic, la nivelul oraşului nu se produce o răcire suficientă înainte să revină soarele pe cer. Una dintre măsurile foarte importante care a fost adusă în discuţie ar fi realizarea unor perdele de protecţie – păduri de jur-împrejurul Bucureştiului. Este una dintre măsurile foarte importante care necesită să fie adoptate, pe termen mediu şi lung, de toate marile oraşe”, a spus ea, pentru AGERPRES.
O măsură utilă poate fi implementarea sistemelor de irigare prin picurare, astfel încât în perioadele de secetă, când nivelul pânzei freatice scade foarte mult, să fie utilizate cât mai eficient rezervele de apă, dar şi curentul electric. Un alt exemplu de bune practici îl reprezintă pajiştile verzi, de tipul celei amenajate în proximitatea Parcului Natural Văcăreşti.
Ioana Cătuneanu a adăugat că una dintre „marile probleme” la nivelul Capitalei, dar şi în alte oraşe din ţară, constă în faptul că tăierile în coronamentul arborilor nu se realizează corect din punct de vedere horticol. Totodată, este greşită percepţia conform căreia arborii ar trebui toaletaţi anual; astfel de tăieri sunt necesare doar în cazul pomilor fructiferi. Toaletările „greşite” şi „agresive” afectează rezistenţa arborilor, care ajung să se rupă în timpul furtunilor, însă „un arbore bine format este o protecţie, nu un pericol”, a subliniat ea.
„Niciodată un horticultor nu o să facă tăieri de elongaţie, în care ai un trunchi lung de 7-10 metri şi cu trei rămurele în vârf. Niciodată un horticultor nu o să taie şarpantele, care sunt ramuri de schelet ale arborilor. În momentul de faţă, administraţiile ţin cont de ceea ce solicită petenţii – unii sunt nemulţumiţi că arborii le fac umbră în casă, alţii că le cad frunzele în curte – nişte chestiuni pur estetice sau legate de confort, fără să se ţină cont de necesităţile arborilor care, pentru a rezista la condiţii de caniculă, trebuie să treacă de 20-30 de ani, astfel încât să se intervină doar cu cantităţi reduse de apă, dacă e necesar, atunci când e secetă”, a spus ea.
O altă măsură, adoptată şi în alte oraşe, o reprezintă unirea alveolelor şi prelungirea spaţiilor verzi dintre ele, formând astfel adevărate benzi care pot să includă pajişti verzi, arbuşti şi sisteme de irigare prin picurare. În acelaşi timp, este importantă plantarea unor arbori şi arbuşti toleranţi la secetă, precum şi la diverse boli şi dăunători.
Grădinile comunitare pot reprezenta la rândul lor o soluţie. În cazul acestora este utilă însă şi consultarea specialiştilor, pentru întreţinerea în condiţii optime a vegetaţiei.
Potrivit Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti, în contextul uneia dintre cele mai lungi perioade de caniculă din istoria măsurătorilor, Bucureştiul devine „un gigant cu picioare, piept şi spinare din beton”, beton care absoarbe căldura şi o menţine mult timp, „dogorind ca un cuptor zi şi noapte”.
Reprezentanţii asociaţiei pledează pentru maluri verzi ale Dâmboviţei, pentru mai multe spaţii cu verdeaţă conectate, accesibile şi bine întreţinute. Soluţiile lor vizează nu doar reglarea temperaturilor, ci şi filtrarea şi conservarea apei de ploaie. Astfel, alveolele arborilor de pe trotuare ar putea fi refăcute pentru a prelua apa de ploaie şi reduce nevoia de irigaţii costisitoare.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
