Prognoza de creştere economică a Guvernului pentur anul 2024, de 3,4%, ar putea fi marcată de un optimism moderat şi ar putea suferi revizuiri, mai degrabă descendente, în contextul noilor date de PIB publicate şi al incertitudinii foarte ridicate privind evoluţiile economice interne şi externe, arată Consiliul Fiscal în raportul său anual pentru anul 2023. Raportul face şi o evaluare a execuţiei bugetare pe primele şase luni ale anului 2024 şi a perspectivei economice. În România, creşterea economică reală din anul 2023 a fost de 2,1%.
”Ultimele informaţii arată că, pentru anul 2024, prognoza de creştere economică a Guvernului, de 3,4%, ar putea fi marcată de un optimism moderat şi ar putea suferi revizuiri, mai degrabă descendente, în contextul noilor date de PIB publicate şi al incertitudinii foarte ridicate privind evoluţiile economice interne şi externe. În schimb, prognoza de primăvară a CNSP (Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză) a revizuit ascendent proiecţia deflatorului PIB, astfel că riscurile la adresa evoluţiei acestui indicator pot fi considerate echilibrate. În consecinţă, evoluţia PIB nominal, pentru anul curent, preia riscurile evocate pentru evoluţia PIB real, în sensul unui uşor optimism al proiecţiilor CNSP”, arată raportul.
Comisia Europeană anticipează o creştere a PIB real în România de 3,3% în 2024 – peste prognoza FMI de 2,8%. Pentru anul 2025, atât tendinţa, cât şi ierarhia în privinţa vitezei de creştere se inversează, CE anticipând o decelerare la 3,1%, sub valoarea proiectată de FMI, de 3,6%, care, în contrast, anticipează o intensificare a creşterii economice către finalul intervalului de prognoză. Factorii determinanţi ai traiectoriei ascendente a PIB în anii următori sunt prevăzuţi a fi consumul privat, pe fondul creşterii venitului real disponibil din economie, precum şi investiţiile, ce urmează a rămâne robuste. Fondurile europene sunt prevăzute a sprijini puternic investiţiile publice, în special cele în infrastructură, în timp ce exportul net este anticipat a avea o contribuţie negativă la creşterea economică.
Cele mai recente proiecţii ale BNR plasează rata anuală a inflaţiei IPC la nivelul de 4% la finalul anului 2024. Evoluţia descendentă a ratei inflaţiei se datorează componentei inflaţiei de bază, anticipată să scadă gradual şi, ulterior, mai lent.
”Pentru anul 2024, prognoza de creştere economică a Guvernului, de 3,4%, ar putea fi marcată de un optimism moderat. Având în vedere că riscurile la adresa evoluţiei deflatorului PIB pot fi considerate echilibrate, evoluţia PIB nominal, pentru anul curent, preia riscurile evocate pentru evoluţia PIB real, în sensul unui uşor optimism al proiecţiilor CNSP. În opinia emisă asupra proiectului de buget pe anul 2024 şi a strategiei fiscal-bugetare 2024-2026, CF aprecia că valorile proiectate ale creşterii reale erau uşor supraestimate, agregânduse într-o evoluţie de ansamblu optimistă, dar erau compensate de o subevaluare a deflatorului PIB pe orizontul de proiecţie, rezultând o proiecţie a PIB nominal cu un nivel ridicat de plauzibilitate”, se menţionează în raport.
În România, creşterea economică reală din anul 2023 a fost de 2,1%. Nivelul investiţiilor publice şi private, dar şi o dinamică reală pozitivă a creşterilor salariale, mai accentuată în al doilea semestru, au susţinut activitatea economică. Efectul pozitiv a fost parţial contrabalansat de ratele inflaţiei încă mari, în special în sectorul serviciilor, de cererea externă în scădere şi de incertitudinile privind evoluţiile geopolitice din regiune. Pe latura cererii, formarea brută de capital fix a avut cea mai mare contribuţie la dinamica pozitivă a activităţii economice (+3,6 pp), alături de consumul gospodăriilor (+1,8 pp) şi consumul guvernamental (+1 pp). Aceste contribuţii au fost parţial contrabalansate de impactul contracţionist semnificativ al variaţiei stocurilor (-4,3 pp). Pe latura ofertei, cele mai mari contribuţii la creşterea PIB le-au avut sectorul construcţiilor (+0,8 pp), sectorul de informaţii şi comunicaţii (+0,4 pp) şi sectorul agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,4 pp). Industria a rămas singurul sector cu o contribuţie negativă la dinamica PIB (-0,5 pp).
Proiectul de buget pe anul 2024 a avut în vedere o ţintă de deficit de 5% din PIB, conform metodologiei naţionale, şi de 4,9% din PIB, conform metodologiei ESA 2010, reprezentând o scădere cu 0,6 pp şi, respectiv, 1,7 pp din PIB faţă de anul 2023. Diminuarea planificată a deficitului a fost preconizată să se realizeze, în principal, prin creşterea ponderii veniturilor bugetare în PIB sub impactul cadrului macroeconomic proiectat, al măsurilor de politică fiscală adoptate la finalul anului 2023, al veniturilor ipotetice având drept sursă îmbunătăţirea eficienţei colectării/digitalizarea ANAF (estimate de Ministerul de Finanţe la 19 miliarde lei) şi al proiecţiilor privind absorbţia fondurilor europene. De cealaltă parte, ponderea cheltuielilor bugetare în PIB era planificată să se diminueze marginal, în condiţiile în care majorarea cheltuielilor cu proiectele finanţate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenţă socială şi a altor cheltuieli era contrabalansată de diminuarea subvenţiilor, a altor transferuri şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii. Având în vedere o evaluare prudentă a proiecţiilor de venituri şi cheltuieli, CF a apreciat, în opinia sa cu privire la proiectul de buget pentru anul 2024, că acesta este compatibil cu un deficit cash situat în jurul valorii de 6,4% din PIB.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
