Analistul politic Cristian Hrițuc, pe blogul personal, face o analiză obiectivă a declarațiilor făcute de Ministrul Predoiu, joi seara, într-o emisiune televizată, privitor la situația legată de aderarea României la spațiul Schengen și modul în care Ministrul Afacerilor Interne din România abordează această problemă, punctând inclusiv aspectele legate de presiunea asupra Austriei și posibile motive geopolitice pentru opoziția acesteia.
Textul analistului trece în revistă și punctează câteva aspecte pe care le consideră semnificative. Astfel, un prim punct ar fi relația noastră cu Austria și lobbyul firmelor austriece făcurt în favoarea României.
„E important să-l jucăm la toate nivelurile și componenta economică are o mare importanță. Mediul de afaceri din România, cu capital austriac, acționează în direcția corectă”, apreciză Cătălin Predoiu, citat de Hrițuc.
Întrebările care apar, într-adevăr, crede Hrițuc, sunt legate de opțiunile firmelor cu capital austriac, dacă vor reuși să facă lobby pe lângă guvernul Austriei, în favoarea României și pe ce cale – prin presiune sau campania pozitivă.
„Cum vor acționa firmele cu capital austriac? Ce argumente și ce linie vor avea față de guvernul Austriei? Vor presa sau vor încerca doar o campanie pozitivă, vor spune că au o susținere totală de la Guvernul României? Că românii merită să primească acceptul, pentru că firmele austriece pot face afaceri bune aici. Nu știm încă și nu avem elemente”, conchide analistul.
Ceea ce știm, însă, este că asupra Austriei a fost presiune, din partea Comisiei Europene, însă fără rezultat – Nehammer nu a cedat. Cristi Hrițuc face o trercere în revistă a întregului parcurs austriac în problema Schengen, care a impactat negativ România și Bulgaria, punând degetul pe rană: „Austria a mințit”. Cum? Iată ce arată analiza:
„În noiembrie, pe 16, la București, la Conferința Ministerială a Forumului Salzburg, Austria a semnat declarația statelor membre privind oportunitatea extinderii spațiului Schengen. Ca după câteva săptămâni să se opună.
Și atunci, în decembrie, ca și acum, a spus că „mecanismul Schengen” nu funcționează, că e o problemă sistemică, că nu pot fi de acord cu mărirea spațiului. S-a opus României și Bulgariei, a spus însă „Da”, Croației.
Austriecii au inventat date cu privire la migrația care provine din România. Fontex a spus că România nu este ruta principală de migrație. În ultima vreme, s-a dovedit că principala problemă e Ungaria”.
Așadar, România ba, Croația da, iar Ungaria e o problemă deja dovedită, spune Hrițuc, insistând apoi pe ceea ce rapoartele Comisiei au arătat despre granițele noastre și despre întârirea acestor date cu raportul suplimentar, al Olandei.
„În perioada noiembrie-decembrie 2022, Austria a invocat o serie de lucruri. A spus că România nu este sigură. Au fost rapoarte ale Comisiei care spuneau că granițele noastre sunt securizate. Olandezii au cerut un raport suplimentar, acesta a ieșit pozitiv”.
Pentru noi, însă, situația a râmas neschimbată, deși „toată lumea și-a dat deja seama că Austria nu vrea și pace să primească România și Bulgaria în Schengen” și focusul s-a mutat în „spatele declarațiilor, ca să vadă care este cauza reală”. Și au fost indetificate, așa cum arată și Hrițuc: „alegerile parlamentare ce vor avea loc anul acesta și jocul cu Rusia”.
„De atunci și până acum, inclusiv presa din România a publicat o grămadă de articole care arată că Austria joacă incorect față de UE, continuă să facă afaceri cu Rusia în ciuda sancțiunilor. Cancelarul Austriei, Nehammer a fost într-o vizită oficială la Kremlin, gazul rusesc curge în continuare, iar oficiali ai Comisiei declară: „Austria este, cu siguranță, veriga slabă a UE în ceea ce privește Rusia”.
Analiza făcută de Hrițuc sugerează că există multiple elemente care indică posibilitatea ca refuzul Austriei de a sprijini aderarea României la spațiul Schengen să fie influențată de factori geopolitici mai largi și interese politice interne. Ipoteza se bazează pe următoarele observații:
- Colaborarea Viena-Moscova: Presa abundă în articole care evidențiază o relație solidă între Austria și Rusia, inclusiv sugestii că Gazprom influențează politica internă a Austriei.
- Complexitatea dosarului Schengen: Cătălin Predoiu subliniază că dosarul aderării la Schengen are dimensiuni multiple, incluzând migrația, cooperarea internațională și geopolitica regională.
- Suspiciunea oficialilor români: Există suspiciuni în rândul oficialilor români că decizia Austriei poate fi parte a unui joc geopolitic mai amplu, cu consecințe care depășesc interesele imediate ale ambelor țări.
- Ipoteza legată de alegerile din Austria: Se sugerează că motivele electorale pot juca un rol în poziția Austriei. Cancelarul Nehammer ar putea dori să obțină susținerea internă prin adoptarea unei atitudini opuse aderării României înaintea alegerilor.
- Nesiguranța privind schimbarea poziției după alegeri: Deși se presupune că Nehammer ar putea schimba poziția după alegeri, declarațiile sale și ale altor oficiali austrieci par să indice o opoziție solidă la extinderea Spațiului Schengen.
- Reticența de a schimba poziția: Politicienii se pot confrunta cu dificultăți majore în a-și schimba rapid poziția din motive politice și electorale, sugerând că un schimb brusc în direcția susținerii aderării României poate fi puțin probabil.
- Coerența retoricii cu Germania: La întâlnirea cu Cancelarul german Olaf Scholtz, Cancelarul Nehammer păstrează o retorică dură cu privire la aderarea la Schengen, indicând o posibilă coerență în poziția sa.
În ansamblu, Cristian Hrițuc argumentează că există semne de o mai mare complexitate geopolitică în spatele refuzului Austriei de a sprijini aderarea României la Spațiul Schengen, și că ipoteza legată de alegerile interne și interesele geopolitice mai ample ar putea avea un impact semnificativ asupra deciziei finale. Și încheie apoteotic:
„Pentru că dacă mereu sunt mângâiați pe cap, dacă mereu se găsește o portiță pentru ele, s-ar putea ca Nehammer să zică, avem mai mult de pierdut dacă se supără Gazprom. Firmele cu capital austriac din România se descurcă ele cumva”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
