Politologul Cristian Pîrvulescu analizează profilurilor socio-demografice din Barometrul INSCOP – Informat.ro din iunie 2025 privind cheltuielile publice, capitol propus de FSP-SNSPA. „Bugetul nu e doar un tabel, ci o hartă a speranțelor și a frustrărilor colective”, afirmă acesta.
„Când cetățenii sunt întrebați cum ar trebui repartizat bugetul public, nu răspund ca economiști, ci ca membri ai unor comunități marcate de experiențe selective, neîncredere sistemică și memorie socială conflictuală. Rezultatele Barometrului INFORMAT.ro – INSCOP din iunie 2025, care cartografiază preferințele populației privind alocarea cheltuielilor publice, oferă o imagine înșelător de coerentă: educația, sănătatea și agricultura sunt domeniile preferate pentru investiții, iar politica externă, asistența socială și ordinea publică apar ca zone sacrificate simbolic.
Însă în spatele acestor consensuri aparente, se conturează o geografie mult mai tensionată: o societate fragmentată axiologic, în care solidaritatea este negociabilă, iar prioritățile bugetare reflectă o compensație a neîncrederii, nu un model coerent de dezvoltare”, explică analistul.
Cristian Pîrvulescu mai explică faptul că sondajul pare, la o primă lectură, să indice o societate cu priorități clare și cu o ierarhie „rațională” a domeniilor de investiții publice în care educația este pe primul loc cu 82,6%, urmată de sănătate cu 74,7% și agricultură 74,1%.
„Aceste cifre, aproape plebiscitare, ar putea fi interpretate ca semnele unei maturizări civice. Dar o analiză atentă a profilurilor socio-demografice și a contradicțiilor interne sugerează, de fapt, o societate care cere mai mult stat, dar care manifestă o neîncredere crescută în capacitatea redistributivă a statului.
De aici și falsa convergență pe care o indică datele din acest sondaj, căci atunci când aproape toți cer „mai mult”, nimeni nu are încredere în modul și logica în care se face alocarea fondurilor bugetare. Spre exemplu, majoritatea sprijinului pentru creșterea cheltuitelor pentru educație vine din partea persoanelor cu studii superioare, locuitori ai marilor orașe și angajați din sectorul public, adică exact categoriile cele mai expuse la realitatea disfuncțională a sistemului educațional. Așadar, creșterea bugetară nu semnalează o viziune națională coerentă, ci o cerere de reparație și protecție venită din partea celor care au impresia că înțeleg cel mai bine starea educației.
Cam aceeași logică e vizibilă și în ceea ce privește percepțiile despre sănătate, unde cei de peste 60 de ani, votanții PNL și bucureștenii solicită intensificarea alocărilor bugetare. Nu e vorba de o concepție despre bunăstare publică universală, ci de exprimarea defensivă a vulnerabilității. Sondajul nu măsoară doar opțiuni bugetare, ci indică o adevărată psihologie colectivă a supraviețuirii în fața unui stat precar.
În același timp, asistența socială dezvălui succesul a trei decenii de expunere la narațiunile neoliberale privind relația dintre economia de piață eliberată de constrângerile sociale și cauzele sărăciei. Acesta este domeniul care suferă cea mai mare respingere, un sfert din cei chestionați, mai precis 25,4%, cerând reducerea bugetului pentru ajutor social, iar doar 44,8% doresc creșterea lui. Acest clivaj indică o erodare profundă a încrederii publice în solidaritatea mediată instituțional. Deși România are un grad ridicat de sărăcie și inegalitate, percepțiile publice sunt dominate de narative despre abuz, parazitism și clientelism. Acesta este simptomul unei societăți care a internalizat o ideologie a meritului trunchiat, în care doar unele categorii sunt percepute ca „demne” de protecție în timp ce altele sunt excluse din comunitatea morală.
Remus Ștefureac observă pertinent în comunicatul INSCOP că „tensiunea dintre susținerea teoretică a asistenței sociale și deschiderea spre tăieri în acest domeniu indică o criză de încredere în eficiența redistribuirii”. Această criză nu e doar una tehnică, ci de dreptul normativă, reflectând eroziunea așa numitului pactului social în favoarea unui „minimalism moral” în care fiecare se salvează pe cont propriu.”
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
