CSM consideră neconstituţională ca drepturile salariale câştigate în instanţă să fie plătite în titluri de stat

INQUAM PHOTOS / GEORGE CĂLIN
Sursa foto: INQUAM PHOTOS / GEORGE CĂLIN

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) consideră că propunerea formulată în proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, conform căreia drepturile salariale obţinute în urma unor procese de către angajaţii din justiţie vor fi plătite în titluri de stat nu este constituţională. CSM precizează că a solicitat ministrului Justiţiei, Alina Gorghiu, ”o intervenţie fermă care să determine autoritatea executivă să reevalueze un astfel de demers, astfel încât principiile fundamentale ale funcţionării statului de drept să fie respectate”.

CSM critică proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative precum şi pentru prorogarea unor termene, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor.

”Consiliul Superior al Magistraturii consideră că art. VIII din proiectul actului normativ menţionat este în contradicţie flagrantă atât cu Constituţia României, republicată, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, întrucât reglementarea propusă este profund discriminatorie, ignoră dreptul fundamental la un proces echitabil în componenta referitoare la accesul la justiţie, reprezintă o atingere gravă adusă dreptului de proprietate al creditorilor şi încalcă principiul separaţiei puterilor în stat prin nesocotirea efectelor hotărârilor judecătoreşti de către puterea executivă, precum şi cerinţa de calitate a legii, având un caracter imprevizibil şi potenţial de a genera dificultăţi insurmontabile în realizarea drepturilor creditorilor”, transmite CSM, într-un comunicat dat publicităţii joi.

Instituţia consideră că ”promovarea unui asemenea demers legislativ flagrant neconstituţional ar constitui, fără îndoială, o manifestare abuzivă a prerogativelor normative ale autorităţii executive întrucât statul român are calitatea de debitor, context în care preocuparea acestuia ar trebui să se concentreze în direcţia identificării soluţiilor efective şi reale pentru executarea obligaţiilor, iar nu în aceea a constituirii unor impedimente incompatibile cu principiile fundamentale ale unui stat de drept”.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: