Cum a evoluat economia în 2023: Guvernul a subestimat problemele economice

Guvernul României

România a traversat un an foarte dificil din punct de vedere economic, după ce inflația și deficitul s-au menținut la cote alarmante. Guvernul nu a reușit să respecte estimările pe care le-a făcut în decembrie 2022. România s-a confruntat cu numeroase probleme economice și soluția găsită a fost creșterea taxelor pentru mediul de afaceri.

Deficitul bugetar, marea problemă

În primăvara lui 2023, Ministerul Finanțelor a înțeles că bugetul pentru 2023 a fost construit cu venituri umflate doar din pix. În aprilie, Ministerul a confirmat că există o gaură de 20 de miliarde de lei în bugetul statului și cerea măsuri pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale sau creșterea taxelor.

„E vorba de 20 de miliarde din cele 608 miliarde, adică vreo 3%. Foarte mulți nu înțeleg ce înseamnă să-ți îndeplinești obiectivele macro. România se împrumută la dobânzi mai mici pentru că am intrat pe o cale de normalitate”, spunea Adrian Câciu, ministru al finanțelor în acea perioadă.

La scurt timp, România a renunțat la obiectivul de a avea un deficit bugetar de 4,4% din PIB, cât estimase atunci când a scris bugetul pentru 2023. Astfel, la sfârșit de 2023 este așteptat un deficit bugetar de circa 6,3%, cu mult peste ceea ce și-a asumat Guvernul în fața Comisiei Europene.

Inflația, principalul inamic al salariilor

Inflația a fost scăpată de sub control la început de 2023, când a ajuns la 15,5% și a adus inclusiv o creștere a prețurilor la alimente și alte produse. INS arăta că produsele alimentare se scumpiseră cu peste 20% în luna februarie, ceea ce risca să afecteze direct consumul.

Cu o inflație atât de mare, guvernul a încercat să încurajeze consumul prin creșterea veniturilor cetățenilor, dar nu putea fi foarte generos deoarece avea un deficit bugetar excesiv pe care trebuia să-l țină sub control.

Potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor, România va încheia 2023 cu o inflație anuală de 10,5%, deși Guvernul estimat, în decembrie 2022, că vom avea o inflație anuală de 9,6%.

Creșterea economică, sub estimări

Guvernul estima o creștere economică de 2,8% în 2023, însă România nu are nicio șansă să se apropie de această cifră. În primele 9 luni din 2023, România a avut o creștere economică de 1,4%, informează INS. Comisia Europeană a estimat că țara noastră va încheia anul cu o creștere economică de 2,2% din PIB, dar economia românească este încă departe de acest prag.

O creștere economică mai mică nu este un semn bun pentru mediul de afaceri din România și nici pentru Guvern, care va trebui să intervină pentru a menține stabilitatea economică.

Marcel Ciolacu
Sursa foto: Marcel Ciolacu

Taxe mai multe și mai mari pentru mediul de afaceri

Cu atât de multe probleme economice, Guvernul a decis să introducă noi taxe și să le mărească pe cele deja existente. Cel mai afectat a fost mediul de afaceri, care va trebui să plătească mai mult pentru a susține cheltuielile guvernamentale tot mai mari.

Guvernul a crescut taxele pentru microîntreprinderi, în condițiile în care România era un paradis fiscal pentru acestea. Microîntreprinderile cu o cifră de afaceri sub 60.000 de euro vor plăti 1% pe cifra de afaceri, iar cele care depășesc acest prag vor plăti 3%.

S-a introdus o taxă de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri mai mari de 50 de milioane de euro. Această taxă se va aplica companiilor care își scot profitul din România înainte de a plăti taxa de 16% pe profit.

Băncile vor avea și ele un impozit suplimentar de 2% în 2024 și 2025, iar din 2026 vor reveni la o taxă de 1%.

Angajații din IT vor plăti impozit pe venit dacă au un salariu mai mare de 10.000 lei brut. Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS. În aceste situații, companiile din aceste domenii vor trebui să plătească mai mult pentru salariile brute ale angajaților, pentru a nu afecta salariul net.

Tot în 2023, au fost mărite accizele la țigări și alcool. Guvernul a mai introdus un impozit special pentru persoanele care dețin imobile mai scumpe de 500.000 de euro și mașini mai scumpe de 75.000 de euro.

Salarii mai mari pentru bugetari

Deși Guvernul a vorbit tot anul despre reorganizarea instituțiilor publice pentru a reduce cheltuielile statului, în decembrie au decis să amâne această reformă până în vara lui 2024. Guvernul strânge cureaua doar în privința unor cheltuielile, după ce a redus valoarea tichetelor de vacanțe și numărul beneficiarilor.

„Am început cu o administraţie mai suplă, prin legea de asumare, am creat cadrul legislativ ca această reformă în administraţie să pornească. Nu pot să fac o reformă pe colţul mesei, pentru că vorbim şi de oameni şi de funcţionalitate”, spunea Marcel Ciolacu în noiembrie 2023.

Ordonanța de Urgență 115/2023 îl contrazice pe Marcel Ciolacu și arată că Guvernul nu se grăbește să-și reducă cheltuielile.

„Termenele prevăzute la alin. (3) al art. XVII, alin. (6) al art. XVIII, la alin. (7) al art. XX și la alin. (7) al art. XXIX din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung se prorogă până la data 30.06.2024”, arată OUG 115/2023.

Guvernul a mai redus puțin și cheltuielile instituțiilor, interzicând: contractele de consultanță în ultimele 2 luni din an, reparațiile curente, cheltuielile cu bunuri și servicii pentru birouri, studii și cercetări, finanțarea unor cărți sau alte publicații.

Pe de altă parte, Guvernul a fost nevoit să mărească salariile profesorilor, de la 1 ianuarie 2024 cu 13%, deși e mult sub ceea ce le-a promis cadrelor didactice. Totodată, polițiștii și cadrele medicale au mai primit măriri de salarii în 2023, iar magistrații așteaptă și ei o creștere de 25%, pe care au decis-o singuri în instanță.

Noua lege a bugetului pentru 2024 prevede o creștere de 5% pentru salariile bugetarilor. Această creștere nemulțumește mai multe categorii de bugetari, care amenință cu proteste și grevă. În 2023, Guvernul s-a confruntat cu greva generală din educație, chiar înainte de examenele finale din vară. Apoi au fost protestele polițiștilor, cadrelor medicale, angajaților CFR și ale bugetarilor din alte instituții ale statului.

Autor

  • Marius Constantin

    Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: