Cum a învins România Rusia la votul pentru CIJ. Aurescu: Am folosit demersuri convenționale și neconvenționale

Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Bogdan Aurescu a fost ales, la începutul lunii noiembrie, judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU, fiind primul român care îndeplineşte această funcţie. Fostul ministru de Externe a explicat în exclusivitate la emisiunea „LIVE”, realizată de jurnaliștii Digi24.ro Alexandru Rotaru și Robert Kiss, mecanismul complicat al votului și succesul României în fața Rusiei, care pentru prima oară din 1946, de când a fost creată Curtea Internațională de Justiție, nu mai are un judecător acolo. Aurescu va prelua mandatul de judecător la începutul lunii februarie.

Bogdan Aurescu, judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU: Este prima dată când un român obține o astfel de poziție la CIJ. Din 1946 până în prezent, de când s-a creat această instanță, nu a existat niciun român pe banca judecătorilor aleși ai Curții.

De asemenea, este o premieră că Rusia nu mai este în compoziția acestei Curți, cu un judecător. Judecătorul rus, contracandidatul meu în aceste alegeri, a beneficiat de avantajul de a fi fost deja judecător, avea un mandat pe banca judecătorilor Curții, fiind și vicepreședinte al Curții, deci o poziție conducere în cadrul acestui organ judiciar, de asemenea plecând și cu un avantaj dat de o cutumă. Și anume aceea că membrii permanenți în Consiliul de Securitate ONU, au în compoziția Curții întotdeauna un judecător ales. Este o premieră legată de Rusia, pentru că a mai existat un astfel de caz, în 2017, când judecătorul britanic la acel moment nu a fost reales, în locul lui fiind ales un judecător dintr-un alt grup regional.

Trebuie spus că grupul Europei de Est – pentru că la ONU există încă această împărțire geografică -, are un loc alocat alegerilor obișnuite, și un loc pentru Rusia, ca membru permanent. Această cutumă a fost acum înlăturată.

În 2017, când s-a ales judecătorul indian în locul judecătorului britanic, primul venea din alt grup geografic. Avem de-a face cu o premieră din acest punct de vedere, care până la urmă indică preferința statelor care au votat pentru o anumită democratizare a justiției internaționale.

Este un vot care se desfăşoară într-un mod foarte complex. Cel mai complex sistem de alegere din sistemul ONU, pentru că votul se desfășoară în același timp în Consiliul de Securitate și în Adunarea Generală ONU.

Pentru a fi ales trebuie să obții majoritatea absolută în ambele organe, adică peste 97 de voturi în Adunarea Generală, și în același timp să ai peste 8 voturi în Consiliul de Securitate.

Acest mod de desfășurare a alegerilor presupune runde succesive, până când, dintre toți candidații care sunt în competiție, cel puțin cinci, sau mai puțin de cinci, dacă se întâmplă, sunt aleși cu majoritatea absolută și într-un organ, și în celălalt.

În cazul nostru, alegerea s-a desfășurat într-o singură rundă în Adunarea Generală, fără să știm însă la momentul respectiv cine a câștigat numărul de voturi necesar peste cele 97 de voturi, care înseamnă majoritatea absolută, după care în Consiliul de Securitate au fost cinci runde succesive. Și aici a fost bătălia cea mai importantă, pentru că de fiecare dată, la fiecare rundă au trebuit reluate demersurile diplomatice pe lângă membri permanenți și nepermanenți din Consiliul de Securitate.

Demersuri și negocieri permanente continue, pentru a conserva promisiunile de vot pe care le aveam deja. Noi, permanent am avut 9 voturi, și la una dintre runde chiar 10 voturi în Consiliul de Securitate, în timp ce Rusia a avut între 5 și 6 voturi.

Dar nu a fost doar atât de simplu, pentru că această competiție nu a fost doar între România și Rusia, sau între un candidat român și un candidat din Rusia.

Au fost și foarte mulți candidați din toate zonele geografice, mai ales din Africa. Au fost patru candidați din Africa. Or, asta a reprezentat riscul ca, eventual, fiind mai mulți candidați din Africa, doi, sau mai mulți candidați africani să se califice inclusiv în detrimentul locurilor din alte grupuri geografice, inclusiv al Europei de Est.

Chiar dacă Rusia nu a avut suficiente voturi, exista șansa ca un candidat din Africa, să se califice pe acest loc.

Deci, performanța diplomației române, pentru că aici vreau să ajung, nu este doar performanța mea personală, deși, sigur, și calitățile personale contează la un astfel de concurs, competiție, care presupune de fapt o comparație între calități profesionale – judecătorii acționează la Curte în nume personal până la urmă.

Dar, performanța diplomației române a fost una excepțională. Acest vot a arătat forță diplomatică, a arătat că în sistemul ONU România contează, a arătat că avem un cuvânt de spus, suntem foarte respectați, avem relații bune și foarte bune cu foarte multe state.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL