România continuă să se confrunte cu dronele rusești la granițe, dar Parlamentul tot amână adoptarea unei legi care să permită doborârea acestora. Mai multe proiecte de lege au fost puse în dezbatere și ar trebui să fie adoptate în procedură de urgență, ținând cont că în fiecare zi crește riscul ca dronele să provoace victime sau pagube materiale pe teritoriul României.
În ultimii 3 ani, mai multe drone au intrat în spațiul aerian al României sau au căzut pe teritoriul nostru. În toate aceste cazuri, a fost mereu vorba de un accident, nu de un atac intenționat al Federației Rusiei împotriva României, motiv pentru care autoritățile nu au răspuns cu un atac militar. Cele mai multe încălcări ale spațiului nostru aerian au loc atunci când Federația Rusă atacă porturile ucrainene de la Dunăre.
În februarie 2024, generalul Vlad Gheorghiță, Șeful Statului Major, avertiza că legislația actuală nu permite doborârea dronelor.
„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a declarat generalul Gheorghiță.
După un an, nicio lege nu a fost modificată
A trecut aproape un an de când generalul Vlad Gheorghiță a avertizat că actuala legislație nu permite doborârea dronelor, iar Parlamentul și Guvernul nu au făcut nicio modificare. Motiv pentru care Armata Română nu poate să intervină dacă nu este vorba de un atac ostil.
Dronele nu sunt considerate simple aeronave și legislația trebuie adaptată la noile amenințări și riscuri pentru securitatea națională, pentru a permite Armatei să intervină în actualele condiții. România ridică de la sol avioanele F-16, însă pare un exercițiu de imagine, deoarece rachetele unui astfel de avion sunt mult mai scumpe decât o dronă și chiar și folosirea acestor avioane ne costă mai mult decât o dronă care intră în spațiul nostru aerian. Avioanele F-16 doar survolează traseul dronelor și nu pot interveni militar.
Două proiecte de lege au fost amânate în 2024
Ministerul Apărării Naționale a depus un proiect de lege pentru a permite folosirea muniției și pe timp de pace, astfel încât să poată interveni când o dronă străină intră în spațiul aerian al României. Proiectul pregătit de MApN le dă militarilor posibilitatea să deschidă focul pe timp de pace pentru a distruge dronele. Sistemele de apărare aeriană ale armatei ar putea deschide focul pentru a doborî aeronavele fără pilot.
Acest proiect a fost pus în dezbatere publică pe 28 octombrie 2024 și până în prezent nu a ajuns la votul final din Parlament. Proiectul de lege a fost adoptat de Guvern abia pe 12 decembrie 2024. Noul Parlament are acum responsabilitatea să-l transforme în legislație.
România, alături de partenerii NATO, ar avea posibilitatea să-și apere mult mai bine spațiul aerian și nu ar mai rămâne singură în fața amenințărilor cu drone. Proiectul de lege precizează pașii pe care Armata Română i-ar avea de urmat dacă o dronă va intra neautorizată în spațiul nostru aerian:
- Aeronavele de interceptare vor executa mai întâi foc de avertisment împotriva dronei
- Dacă acțiunea ilegală continuă, militarii pot executa focul de nimicire din aeronavele interceptatoare sau cu ajutorul sistemelor de apărare aeriană de la sol
Proiectul precizează clar că o dronă care intră neautorizat în spațiul nostru aerian poate fi distrusă, neutralizată sau poate fi preluat controlul electronic asupra acesteia.
Un alt proiect de lege vizează trupele NATO și răspunsul organizației militare la amenințările cu care se confruntă România. Acest proiect stabilește legislația privind comandarea soldaților străini din NATO de către Statul Major al Apărării din România și viceversa.
„Pentru exercitarea controlului utilizării spațiului aerian național, alături de structuri și mijloace militare specializate naționale, pot fi întrebuințate structuri și mijloace militare specializate ale NATO și ale statelor membre NATO”, se arată în proiectul de lege.
Evoluția dronelor a schimbat complet strategiile de război ale tuturor țărilor. Ucraina și Federația Rusă au oferit o nouă perspectivă a războiului, iar dronele și sistemele de interceptare a dronelor au devenit esențiale pentru toate statele din lume.
Armata cumpără sisteme electronice anti-drone
Momentan, Armata Română ar putea doar să deschidă focul împotriva dronelor, însă deschiderea focului ar fi dificilă dacă dronele ar fi deja în apropierea locuințelor. Astfel, Armata Română a decis să cumpere sisteme electronice pentru interceptarea dronelor.
Armata a semnat un contract pentru 8 sisteme electronice, produse de compania israeliană Elbit Systems. Valoarea contractului se ridică la 60 de milioane de dolari și toate sistemele ar urma să fie livrate în următorii 3 ani.
Compania precizează că printre beneficiile sistemului ReDrone se numără: întrerupe comunicațiile cu drona și sistemul de navigație prin satelit, acoperire 360° – găsește direcția și locația dronei și a operatorului, manevrează mai multe drone simultan, funcționează 24/7 cu sau fără operator, bruiaj automat sau manual.
Sistemele ReDrone nu pot proteja tot spațiul aerian al României, ci sunt instalate în apropierea unor puncte strategice precum aeroporturi, spitale, baze militare, porturi etc.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
