Fenomenul drogurilor în România a scăpat de sub control și a fost prezentat ca o amenințare pentru securitatea națională. Anul 2023 a declanșat lupta împotriva drogurilor, chiar dacă nu s-au înregistrat progrese importante împotriva criminalității organizate. Cea mai mare preocupare a instituțiilor a reprezentat-o consumul, iar traficul a căzut în plan secund.

Consumul în rândul tinerilor

Consumul de droguri în România este în creștere în ultimii ani, dar rămâne cu mult în urma statelor din Vestul Europei. Ceea ce a speriat instituțiilor statului este consumul tot mai mare de droguri în rândul adolescenților și tinerilor.

În doar 12 ani, consumul de droguri în rândul persoanelor cu vârsta între 12 și 34 de ani a crescut de 5 ori. În 2007 doar 3,2% din această categorie de persoane declara că a consumat droguri cel puțin o dată în viață. În 2019 (ultimul raport al Agenției Naționale Antidrog) s-a ajuns la 16,9% din persoanele 12-34 ani care au consumat cel puțin o dată în viață. În aceeași perioadă, consumul de droguri în ultimul an a crescut de zece ori, de la 0,9% în 2007 la 10% în 2019. În rândul adolescenților de 16 ani, avem 8,7% care au declarat că au consumat canabis cel puțin o dată de-a lungul vieții.

Toate aceste statistici, corelate cu tot mai multe cazuri identificate în țară, au provocat panică în rândul populației și autorităților. Consumul de droguri din România rămâne, încă, sub media UE.

Politicienii s-au contrazis pe subiectul drogurilor

Alina Gorghiu, ministrul Justiției, a tras primele semnale de alarmă, arătând că fenomenul a scăpat de sub control.

„Agenția Națională Antidrog spune așa – categoria de vârstă 15-64 sunt un milion și, spre un milion jumate la nivelul lui 2022. În același timp, aceeași instituție care se ocupă de fenomenul drogurilor spune că comportamentul de consum crește de la an la an. Aproape că se dublează”, a declarat Gorghiu, la Digi24.

De asemenea, Alina Gorghiu a fost printre primii politicieni care, în 2023, au considerat că fenomenul drogurilor a devenit una dintre cele mai mari amenințări pentru securitatea națională. Aceasta chiar a făcut o comparație între problema din România și cea din SUA.

„Problema drogurilor în România devine la fel de presantă ca peste ocean. Drogurile sunt atât o problemă de sănătate publică, cât şi una de securitate naţională”, a mai adăugat Gorghiu.

Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor interne, a făcut acuzații și mai dure, precizând că „bătălia cu drogurilor a fost pierdută” în rândul adulților. Poliția Română ar trebui să fie în prima linie, însă tocmai această instituție se declară învinsă înainte să existe o reală „bătălie”.

„Le-am spus textual, erau acolo peste 30 de oameni cred, deci am peste 30 de martori şi am spus textual acest lucru, bătălia cu drogurile la categoria adulţi în momentul ăsta e pierdută. Ce trebuie să facem, sigur, să revitalizăm acest efort pe toate planurile dar prioritar este să salvăm tânăra generaţie”, a declarat Predoiu.

Premierul Marcel Ciolacu a arătat că lupta împotriva drogurilor va continua, dar instituțiile trebuie să se concentreze mai ales pe destructurarea traficului.

„Această luptă va fi pierdută doar când o vom abandona noi. Şi nu avem acest drept. (…) Vă spun doar atât: fără destructurarea reţelelor de trafic, nu vom avea un consum mai mic în rândul tinerilor. Am ajuns să blocăm instanţele cu tot felul de dosare pentru consum, care în final se clasează, dar marii rechini scapă aproape întotdeauna nepedepsiţi. Nu cred că suntem în direcţia corectă”, a arătat premierul Ciolacu.

Drogurile în CSAT

În luna octombrie, fenomenul drogurilor a ajuns subiect de dezbatere în CSAT. Președintele Iohannis i-a cerut Guvernului să ia măsuri pentru a combate consumul și traficul.

„Membrii CSAT au ajuns la concluzia că, prin gravitate, modalități de manifestare, repetabilitatea acțiunilor și cumulul prejudiciilor aduse atât în planul sănătății, prin punerea în pericol a vieții sau a calității acesteia, cât și în planul siguranței publice, pe fondul conectării țării noastre la trasee și rute internaționale de transfer/transport al stupefiantelor, consumul de droguri și alte substanțe stupefiante prejudiciază valorile de securitate națională prevăzute de Constituție și legislația în domeniul securității naționale”, arăta Administrația Prezidențială.

Dar trei luni mai târziu, România nu a luat măsuri drastice și nici nu și-a îmbunătăți instituțiile care ar trebui să combată fenomenul drogurilor. România nu a lansat o acțiune de destructurare a marilor traficanți de droguri, iar acest lucru nu face decât să reprezinte o vulnerabilitate.

Partidul lui Cioloș vrea legalizarea

În timp ce crește consumul de droguri și tot mai mulți tineri mor de la stupefiante, REPER-ul lui Dacian Cioloș a propus un proiect de lege pentru legalizarea consumului de canabis până la 3 grame. REPER-iștii au fost atât de cinici încât au promovat consumul de canabis inclusiv la un festival de muzică, unde în 2022 a murit un tânăr în urma consumului de droguri.

Oamenii lui Cioloș și-ar dori ca persoanele care consumă canabis să nu mai fie arestate de Poliție. Potrivit specialiștilor internaționali în combaterea drogurilor, fenomenul legalizării nu face decât să încurajeze creșterea consumului. De asemenea, statisticile UNODC arată că în țările în care consumul a fost legalizat a explodat imediat numărul consumatorilor. Cu un număr cât mai mare de consumatori, criminalitatea organizată nu face decât să-și înmulțească profitul.

Acțiunile USR și REPER din ultimii ani și tentativele lor de a legaliza consumul de canabis nu au făcut decât să încurajeze consumul, să transforme consumul de canabis în ceva „cool”, într-un stil de distracție. Legalizarea consumului de droguri duce doar la creșterea consumului, așa cum s-a întâmplat în țări precum Spania sau Olanda, care în ultimii ani au devenit narco-state, cu peste 20% din populație aflată sub influența canabisului, potrivit datelor UNODC.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News