Invitat la emisiunea „Puterea Știrilor” de la PS News, sociologul Darie Cristea, prodecan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială de la Universitatea din București a explicat de ce partidul AUR și, în general, de ce partidele extremiste reușesc să crească în preferințele votanților destul de rapid.
Întrebat dacă există posiblitatea ca AUR să devină primul partid din România, ca număr de voturi, sociologul a declarat că „nu m-aș hazarda chiar la această concluzie”.
„Acum, nu m-aș hazarda chiar în genul acesta de concluzie. Suntem încă destul de departe de alegeri. De ce spun asta? Pentru că în perioada de precampanie, în anul electoral, și efectiv în timpul campaniei electorale o să asistăm la o mulțime de evenimente, de încercări de gestionare a imaginii, de încercări de gestionare negativă a imaginii celorlalți”, a susținut acesta.
Cristea a explicat că societatea românească este acum mai instabilă și mai receptivă la evenimentele politice decât în trecut, datorită schimbărilor în mediul mediatic și interacțiunii cu mass-media și politicienii.
„O campanie electorală din ziua de astăzi este mult mai dinamică și mai dură decât acum 20 de ani. Reactivitatea este mult mai puternică, interacțiunea cu publicul e mult mai puternică. Dacă, de exemplu, acum 20 de ani un scandal putea să dureze o săptămână sau două săptămâni; astăzi te trezești cu o știre de dimineață, peste trei ore altă știre și seara se închide cu altă știre. Nu știi niciodată care dintre ele devine, între ghilimele, mai virală și mai aducătoare de profit sau de deficit de imagine.
Și atunci, din punctul acesta de vedere, evident că și opinia publică, îmi permit să spun că astăzi este mult mai instabilă decât era acum o perioadă, când aveam un alt tip, repet, de interacțiune a publicului cu media, alt tip de interacțiune a mass-mediei cu politicienii ș.a.m.d. Aici sunt niște modificări foarte puternice pe care noi toți trebuie să le înțelegem, inclusiv politicienii trebuie să le să le înțeleagă”, a explicat el.
Sociologul a menționat că ascensiunea AUR reflectă tendința generală din Europa și Uniunea Europeană, unde partidele antisistem au obținut susținere din ce în ce mai mare în ultimii ani. El a subliniat că această tendință nu este atât de nouă și a existat și în trecut în politica românească, cu exemple precum Partidul Poporului lui Dan Diaconescu.
„Ce se întâmplă cu partide de tipul AUR e un fenomen cvasi-general în Europa și în spațiul acesta al Uniunii Europene. El nici măcar nu este atât de nou. Hai să ne gândim că ideea aceasta a partidelor antisistem, care nu sunt neapărat atât de bine ancorate ideologic cum ar vrea unii să le vadă, ideea aceasta durează cel puțin de vreo două mandate, chiar mai mult de două mandate. Să ne aducem aminte și noi de Partidul Poporului, Dan Diaconescu, care a avut o performanță electorală teribilă. Sigur, nu avea anumite accente și nici gradul de organizare pe care îl are AUR, de exemplu. Să ne aducem aminte că la un moment dat, fără a încerca să facă o comparație între cele două, inclusiv USR-ul a fost perceput ca un partid antisistem și de aici s-a justificat un tip de performanță electorală când practic, între două alegeri, s-a transformat dintr-un partid de București într-un partid relevant la nivel național”, a explicat prodecanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială.
Cristea a menționat că AUR a beneficiat de o creștere rapidă folosindu-se de criza COVID-19, de criza economică și de creșterea prețurilor la energie, care au alimentat nemulțumirile publicului și au contribuit la consolidarea susținerii pentru partidul condus de George Simion.
„AUR a fost o surpriză acum 4 ani la alegeri și evident că scorul lui a evoluat extrem de mult, beneficiind și de o situație de criză, până la urmă, generală. A fost criza COVID, criza energiei, avem totuși o criză economică, indiferent că recunoaștem sau nu, este o criză a inflației. Sunt lucruri care afectează, în primul rând, omul obișnuit. Când spun omul obișnuit mă refer la oameni din toate structurile socio-demografice. Nu contează că sunt mai mult sau mai puțin educați, au bani mai mulți sau mai puțini. Sunt chestiuni care se văd absolut la toată lumea, la toate eșaloanele profesionale, în toate industriile, în toate ramurile de activitate. Și atunci apare o nemulțumire cronică, poate mult mai mare decât a existat în ultimii ani, și vorba aceea, estul Europei este obișnuit, până la urmă, cu nemulțumire. Doar că acum pare că s-a ajuns la niște chestiuni ieșite din comun”, a afirmat el.
Acesta a explicat că societatea românească este acum mai instabilă și că tensiunile sunt alimentate de creșterea prețului la energie.
„Cred că bună parte din ce alimentează în continuare aceste aceste tensiuni, dincolo de cazul acela al pandemiei, care într-adevăr a scos, dacă vreți, societățile din toate tiparele cu care erau obișnuite, are la bază prețul energiei. Prețul energiei este o chestiune care pur și simplu a șocat la un moment dat public. Gândiți-vă, acum 10 ani, kilowatt-ul pe oră era 0,20 RON. Astăzi nici nu mai știm cât e! În orice caz, e o sumă astronomică față de suma de la care pornisem.
Oamenii asociază dezvoltarea și civilizația cu ce? Cu curent electric mai mult și mai ieftin, lucruri de genul ăsta. Dacă-ți pui problema dacă ai bani să plătești gazul, dacă ai bani să plătești benzina, dacă ai bani să plătești curentul electric, atunci unde este civilizația? Cumva, paradoxal, curentul electric, de exemplu, nici măcar nu e chestiune atât de ne-eco pe când ni se prezintă astăzi față alte surse de energie. E o chestiune mult mai sigură, mai eco și care pe noi, ca țară, ne și avantaja pentru că eram o țară destul de bine electrificată.
De aici s-a pornit un tăvălug care a dus la creșteri de prețuri, s-au acumulat și consecințele gestionării pandemiei și alte lucruri de genul acesta. S-a creat un o bilă din asta de nemulțumiri publice care a atins extrem de multe sfere sociale și extrem de multe segmente socio-demografice, aproape indiferent de anumite variabile care până acum erau relevante”, a conchis el.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
