După un an de la alegerile europarlamentare, scena politică din România s-a schimbat foarte mult, iar partidele suveraniste au continuat să câștige tot mai multe voturi peste tot în Uniunea Europeană (UE). Rezultatul de pe 9 iunie 2024 părea un vot important pentru UE, însă în doar câteva luni s-a transformat într-o mare problemă pentru partidele fidele liderilor de la Bruxelles.
PSD și PNL, prăbușite în doar 6 luni
PSD și PNL au format o alianță la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024 și au luat împreună 48,55%. Rezultatul lor le dădea speranțe că pot guverna singure și au toată legitimitatea. PSD și PNL erau aliniate cu politica de la Bruxelles și negociau o alianță care să le ajute pe ambele. În doar câteva luni, cele două partide nu au reușit să-și trimită candidații în turul doi pentru alegerile prezidențiale, ceea ce a reprezentat o premieră pentru PSD.
La alegerile prezidențiale din 2025, PSD și PNL au format din nou aceeași alianță, convingând și UDMR-ul, și l-au susținut pe Crin Antonescu. Candidatul celor trei partide nu a reușit să intre în turul doi.
Pe 9 iunie 2024, Alianța PSD-PNL a luat 4,3 milioane de voturi la alegerile europarlamentare. Un an mai târziu, Crin Antonescu, candidatul alianței PSD, PNL, UDMR, a obținut doar 1,9 milioane de voturi la alegerile prezidențiale din 2025, fiind pe locul 3. PSD și PNL nu mai ajung la 4,3 milioane de voturi nici dacă își adună rezultatele de la alegerile parlamentare din decembrie 2024, unde PSD a strâns 2 milioane și PNL doar 1,3 milioane.
Funcții importante pentru europarlamentarii români
Pentru prima de când suntem în UE, România are doi vicepreședinți în Parlamentul European: Victor Negrescu, din partea PSD-grupul Social-Democraților, și Nicolae Ștefănuță, din partea Verzilor. Nicolae Ștefănuță a obținut mandatul de europarlamentar după ce a candidat independent și a obținut 3,08%.
România deține și o funcție de vicepreședinte în Comisia Europeană, chiar dacă nu are un mandat important. Roxana Mînzatu, din partea PSD, este comisar pentru drepturi sociale și competențe și vicepreședinte al Comisiei. Aceasta ar trebui să se ocupe de programele UE privind formarea muncitorilor, însă nu reprezintă una dintre prioritățile UE în acest moment.
Crește numărul românilor care critică UE
Apartenența României la UE nu este pusă în dubiu, dar partidele care critică UE obțin tot mai multe voturi. La alegerile europarlamentare din 2024, AUR a luat 1,3 milioane de voturi și SOS a strâns 450 de mii. Un total de 1,75 milioane de voturi pentru suveraniștii din România.
După doar câteva luni, situația s-a schimbat complet, iar Călin Georgescu a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Călin Georgescu s-a făcut remarcat tocmai cu un discurs suveranist și foarte critic la adresa instituțiilor UE. Alegerile prezidențiale din 2025 au arătat că George Simion, liderul AUR, poate ajunge la 5,3 milioane de români care nu mai au încredere în instituțiile UE. Deși susținătorii fideli ai Uniunii Europene au câștigat alegerile prezidențiale și vor să formeze noua guvernare, numărul românilor care se îndoiesc de proiectele UE este în creștere.
Fiecare scrutin electoral a arătat că este în crește numărul românilor nemulțumiți de instituțiile UE. Chiar dacă aceștia nu-și doresc ieșirea României din UE, după cum o arată sondajele, au numeroase probleme cu modul în care anumiți politicieni europeni decid viitorul cetățenilor.
AUR a devenit al doilea partid din Parlamentul României, la alegerile legislative din 2024. Sondajele din 2025 arată că AUR se apropie de 40%, dacă românii vor fi chemați la urne în această perioadă. În același timp, partidele fidele instituțiilor de la Bruxelles stagnează sau scad în sondaje.
Ce s-a schimbat în UE
Alegerile europarlamentare din 2024 nu au adus schimbări importante în instituțiile europene, însă statele membre au fost nevoite să se adapteze la o politică internațională într-o continuă schimbare. Cea mai mare îngrijorare pentru UE o reprezintă relația cu Statele Unite ale Americii, care a devenit foarte problematică după alegerea lui Donald Trump. Noul președinte al SUA este foarte rece în relația cu Ursula von der Leyen sau cu binomul Germania-Franța. Administrația Trump a criticat de mai multe ori deciziile din Uniune, făcând referire inclusiv la anularea alegerilor prezidențiale din România.
Cum SUA nu mai pare un partener fidel, mai ales după creșterea taxelor vamale, Comisia Europeană a propus un plan de înarmare care poate ajunge până la 800 de miliarde de euro. Prima etapă de 150 de miliarde de euro a fost deja aprobată de Comisie. Totuși, între Parlamentul European și Comisia Europeană a izbucnit un conflict, deoarece Comisia condusă de Von der Leyen ar dori să ia singură deciziile privind distribuirea banilor, în timp ce europarlamentarii vor să analizeze planul în comisiile din Parlament.
Uniunea Europeană va continua să investească în arme pentru ca statele membre să-și refacă armata. În același timp, UE intenționează să se reindustrializeze cu investițiile în arme, pentru a salva economiile statelor membre, care se confruntă cu numeroase crize. La nivelul UE, partidele care critică Bruxelles obțin tot mai multe voturi, cum este cazul FPO în Austria, AfD în Germania, Chega în Portugalia, PVV în Olanda, PiS în Polonia și multe alte exemple de partide suveraniste care conving din ce în ce mai mulți europeni.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
