Legea moștenirii în 2024. Împărțirea averii și principalii moștenitori. Când se pierde dreptul la moștenire

(3) În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii”, se arată în lege, potrivit lege5.ro.

Ordinea în care se primește moștenirea 

Clasa întâi, în ceea ce privește dreptul la moștenire, este reprezentată de descendenții defunctului.

Ulterior, dreptul la moștenire revine clasei a doua, reprezentată de ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați.

Clasa a treia la moștenire este formată din ascendenții ordinari, iar clasa a patra din colateralii ordinari.

În cazul în care, în urma dezmoștenirii, rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moștenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile pentru a moșteni.

Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moștenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepția cazurilor pentru care legea dispune altfel.

Între rudele din aceeași clasă și de același grad, moștenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel, se mai arată în Codul Civil.

Soțul supraviețuitor

Soțul supraviețuitor este primul moștenitor legal. Acesta îl moștenește pe soțul decedat dacă, la data deschiderii moștenirii, nu există o hotărâre de divorț definitivă.

Mai mult decât atât, potrivit legii, soțul supraviețuitor este chemat la moștenire în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali.

În cazul în care restul moștenitorilor legali refuză sau nu pot veni la moștenire, soțul supraviețuitor primește întreaga avere.  

Cota soțului supraviețuitor

Cota soțului supraviețuitor este de:

a) un sfert din moștenire, dacă vine în concurs cu descendenții defunctului;

b) o treime din moștenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenți privilegiați, cât și cu colaterali privilegiați ai defunctului;

c) o jumătate din moștenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenți privilegiați, fie numai cu colaterali privilegiați ai defunctului;

d) trei sferturi din moștenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenți ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Cota soțului supraviețuitor în concurs cu moștenitori legali aparținând unor clase diferite se stabilește ca și când acesta ar fi venit în concurs numai cu cea mai apropiată dintre ele.

Dacă, în urma căsătoriei putative, două sau mai multe persoane au situația unui soț supraviețuitor, cota stabilită se împarte în mod egal între acestea.

Atunci când nu vine în concurs cu descendenții defunctului, soțul supraviețuitor moștenește, pe lângă cota stabilită, mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților.

Descendenții persoanei decedate 

Atunci când vine vorba despre descendenții defunctului, aceștia sunt copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit. Descendenții defunctului înlătură moștenitorii din celelalte clase și vin la moștenire în ordinea proximității gradului de rudenie.

Descendenții defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moștenire, în concurs cu soțul supraviețuitor.

Cine sunt ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați 

Ascendenţii privilegiaţi sunt tatăl şi mama defunctului. Colateralii privilegiaţi sunt fraţii şi surorile defunctului, precum şi descendenţii acestora, până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.

Ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi vin la moştenire dacă descendenţii nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni.

Împărţirea moştenirii între soţul supravieţuitor, ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi 

Dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului, partea cuvenită clasei a doua este de două treimi din moştenire.

Dacă soţul supravieţuitor vine la moştenire în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului, partea cuvenită clasei a doua este de o jumătate din moştenire.

Împărţirea moştenirii între ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi 

Moştenirea sau partea din moştenire cuvenită ascendenţilor privilegiaţi şi colateralilor privilegiaţi se împarte între aceştia în funcţie de numărul ascendenţilor privilegiaţi care vin la moştenire, după cum urmează:

a) în cazul în care la moştenire vine un singur părinte, acesta va culege un sfert, iar colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, vor culege trei sferturi;

b) în cazul în care la moştenire vin 2 părinţi, aceştia vor culege împreună o jumătate, iar colateralii privilegiaţi, indiferent de numărul lor, vor culege cealaltă jumătate.

Ascendenţii ordinari

Ascendenţii ordinari sunt rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepţia părinţilor acestuia. Ascendenţii ordinari vin la moştenire dacă descendenţii, ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni. Ascendenţii ordinari vin la moştenire în ordinea gradelor de rudenie cu defunctul. Indiferent de numărul lor, aceștia culeg împreună un sfert din moştenire.

Colateralii ordinari 

Colateralii ordinari sunt rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepţia colateralilor privilegiaţi. Colateralii ordinari vin la moştenire dacă descendenţii, ascendenţii privilegiaţi, colateralii privilegiaţi şi ascendenţii ordinari nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a moşteni. Indiferent de numărul lor, aceștia culeg împreună un sfert din moştenire, mai scrie lege.ro.

Citește mai mult AICI