Klaus Iohannis își va termina mandatul de Președinte al României pe 20 decembrie 2024. În ultimii 10 ani, acesta a avut victorii politice, dar și decizii care au dezamăgit o parte a electoratului. La final de mandat, încrederea în Klaus Iohannis a scăzut foarte mult, după multe bătălii politice. Totuși, ultimii 10 ani cu Klaus Iohannis au adus o schimbare importantă pentru imaginea României în politică externă.
Iohannis, liderul protestelor anti-PSD
Klaus Iohannis a obținut mandatele de președinte cu un vot anti-PSD, atât în 2014 când Victor Ponta și-a sabotat singur campania, cât și în 2019 când Viorica Dăncilă preluase partidul după perioada Dragnea.
În primul său mandat, Iohannis era văzut ca liderul opoziției, dar acesta nu a avut forte multe oportunități de atac în acea perioadă, deoarece PSD domina România. În 2016, PSD-ul lui Dragnea chiar a fost aproape să facă singur majoritatea parlamentară.
Însă momentul 2017 a fost decisiv pentru Iohannis, după ce PSD a anunțat ordonanțele de urgență care schimbau lupta anti-corupție. Klaus Iohannis a participat la protestele împotriva guvernului Grindeanu, la ședințele guvernului Grindeanu și a avut un rol semnificativ în respingerea acelor proiecte de lege. Protestele din acea perioadă au fost momentul care anunța prăbușirea PSD.
„Am venit ca să-mi arăt indignarea: o gașcă de oameni politici cu probleme penale vrea să schimbe legislația din România, vrea să slăbească statul de drept. Ori așa ceva nu se poate, este inadmisibil să se schimbe legislația și zeci, sute de politicieni certați cu legea să se găsească cu dosarele curate și să continue fărădelegile. Românii, pe bună dreptate, sunt indignați”, spunea Iohannis, în 2017.
Premierii PSD și Kovesi
Klaus Iohannis a fost de multe ori criticat pentru faptul că accepta premierii PSD, dar Președintele României nu are prea multe puteri fără o majoritate parlamentară. Chiar dacă ar fi forțat alegerile anticipate, PSD-ul avea foarte multă putere în teritoriu și ar fi putut chiar să ceară demiterea lui Iohannis.
Prima problemă pentru Klaus Iohannis a apărut în 2018, când a fost pus în situația de a o demite pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA. Și de această dată, Președintele nu avea puteri după ce ministrul justiției ceruse demisia lui Kovesi, iar Curtea Constituțională era de partea ministrului. Iohannis a semnat decretul de suspendare din funcție a Laurei Codruța Kovesi, iar mare parte din electoratul său a fost dezamăgit și s-a simțit trădat.
Ulterior, Laura Codruța Kovesi a fost ajutată foarte mult de PNL și Klaus Iohannis în Parlamentul European pentru a primi funcția de procuror-șef la Parchetul European (EPPO). Astfel, se poate spune că Iohannis a fost forțat de PSD să ia o decizie dificilă, dar s-a revanșat față de Kovesi.
Referendumul și distrugerea guvernării PSD
Președintele a vorbit despre un referendum pe justiție încă di 2017, însă a amânat această decizie până în 2019, la alegerile europarlamentare. Referendumul pentru justiție a fost organizat în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European, iar votul a devenit un instrument anti-Dragnea și anti-PSD. La referendum au votat aproape 8 milioane de români, iar 86% dintre cei prezenți la urne au votat „Da” la întrebările pregătite de Iohannis:
„1. Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
2. Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”
Victoria la referendum a reprezentat înfrângerea PSD-ului la alegerile europarlamentare din 2019. Câteva luni mai târziu, PNL a reușit să formeze o nouă majoritate parlamentară, pentru a da jos guvernul Dăncilă chiar înainte de alegerile prezidențiale din 2019. PNL a intrat singur la guvernare, susținut în Parlament de mai multe partide mici, și punea capăt unei guvernări PSD care începuse în 2012.
Pandemia și problemele din PNL
Klaus Iohannis nu a fost niciodată un președinte care să se implice foarte mult în activitatea guvernului, iar raportul cu Ludovic Orban părea unul stabil. Totuși, pandemia a schimbat complet calculele liberalilor, care voiau să meargă la alegeri anticipate chiar în primăvara lui 2020. Faptul că Orban a amânat foarte mult alegerile anticipate și apoi a început pandemia, a însemnat și prima ruptură în PNL.
După alegerile parlamentare din 2020, Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Florin Cîțu, care a format guvernarea cu USR și UDMR. După doar câteva luni, Cîțu a arătat că nu știa să gestioneze nici guvernarea, nici situația din PNL și problemele pentru Klaus Iohannis s-au înmulțit. Florin Cîțu a pierdut guvernarea cu USR și UDMR după doar 9 luni și n-a mai fost capabil să o refacă.
Prăbușirea încrederii în Președinte
Momentul crucial pentru Klaus Iohannis a fost în toamna lui 2021, când refacerea coaliției cu USR părea imposibilă, mai ales după ce Florin Cîțu devenise președintele PNL. Astfel, Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Nicolae Ciucă și i-a dat mandat să negocieze o coaliție cu PSD și UDMR. Nicolae Ciucă a fost mereu considerat un apropiat al Președintelui.
Coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR a reprezentat o problemă pentru Klaus Iohannis, care în 2017 era liderul anti-PSD. În acel moment, Iohannis a pierdut mare parte din încredere, dar era oricum irelevant acest detaliu deoarece nu mai putea candida la alegerile prezidențiale.
Politica externă
România a făcut mari progrese în politica externă în timpul celor două mandate ale lui Klaus Iohannis. Țara noastră a reușit să scape de Raportul MCV chiar în 2022, după ce s-au observat mai multe progrese pentru consolidarea statului de drept.
România a intrat în spațiul Schengen cu aeroporturile și porturile, iar până la final de 2024 are toate șansele să intre și cu frontiere terestre. Dacă Iohannis își va încheia mandatul cu o intrare completă a României în spațiul Schengen poate fi considerată cea mai mare realizare din cele două mandate.
De asemenea, în 2024 România a primit undă verde pentru a fi inclusă în programul Visa Waiver. Din 2025, românii ar putea să călătorească în Statele Unite ale Americii fără să mai ceară viza la Ambasada SUA.
Klaus Iohannis a avut mai multe întâlniri cu liderii importanți ai lumii, dar pozițiile sale în politica europeană au fost foarte discrete. România lui Klaus Iohannis a virat spre Berlin, în UE, dar această strategie nu ne-a adus mari victorii. România și-a crescut influența în Comisia Europeană și Parlamentul European mai ales după izbucnire conflictului Ucraina-Rusia, unde rolul țării noastre este strategic pentru NATO și pentru înarmarea Ucrainei.
Chiar dacă țara noastră are un vicepreședinte al Comisiei Europene, rolul României în UE este unul izolat și nici măcar regional. România s-a concentrat mai mult pe problemele Republicii Moldova și Ucrainei și acest lucru a dus la o izolare de Vestul Europei. Dar toate acestea nu i se pot reproșa lui Klaus Iohannis, ci depind, în primul rând, de o politică internă ineficientă în UE.
România, după 10 ani cu Klaus Iohannis, este fără dubiu un stat mai vizibil în UE decât era înainte de 2014, dar în continuare este absentă de la masa negocierilor importante.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
