Procentul posturilor de manager de spital ocupate prin numire/interimat a fost unul ridicat, această practică reprezentând o zonă de risc asupra calităţii actului medical, iar la nivel naţional gradul mediu de ocupare a posturilor vacante de medici a fost de 70%, sunt concluziile unui raport al Curţii de Conturi, potrivit căruia nu există un plan de recrutare a personalului de specialitate şi Ministerul Sănătăţii nu cunoaşte tipurile de locuri de muncă din zonele defavorizate din sistem care ar putea beneficia de sporurile pentru zone defavorizate şi nici numărul acestora. Raportul mai relevă că majoritatea unităţilor sanitare spitaliceşti deţin clădiri construite în perioada 1900–1970, 68 de spitale îşi desfăşoară diversele activităţi în imobile construite înainte de anul 1900, iar mare parte dintre unităţile sanitare cu paturi nu deţin autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor.
Aproximativ 46% din totalul spitalelor publice deţin echipamente de imagistică medicală. Cu excepţia refuncţionalizării imobilului Spital Clinic de Urgenţă Iaşi, nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014-2021, mai remarcă inspectorii Curţii de Conturi, care subliniază că au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte şi alte studii aferente obiectivelor de investiţii, dar care nu au fost puse în operă Curtea de Conturi recomandă, printre altele, reducerea discrepanţelor regionale privind numărul de medici raportat la populaţie şi la nevoile de sănătate.
”Curtea de Conturi a României a efectuat o amplă evaluare a spitalelor din sistemul public naţional, având ca obiectiv general urmărirea modului în care, în perioada 2014-2021, în unităţile sanitare cu paturi au fost asigurate resursele umane (personalul sanitar) precum şi infrastructura specifică, din punctul de vedere al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii. În acest sens, au fost efectuate acţiuni de documentare la 310 unităţi sanitare spitaliceşti, (31 unităţi din reţeaua proprie a altor ministere, 279 unităţi aflate în coordonarea autorităţilor publice locale) şi o acţiune de audit al performanţei la Ministerul Sănătăţii. Pe lângă aceste acţiuni, spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii (58 unităţi sanitare spitaliceşti) au făcut obiectul unei misiuni de audit al performanţei ale cărei rezultate au fost prezentate în luna februarie 2023. Analiza spitalelor din reţeaua proprie a altor ministere şi a celor aflate în coordonarea autorităţilor locale relevă, în principal, acelaşi tip de deficienţe: unităţi sanitare care funcţionează în clădiri învechite, cu risc seismic, în spaţii improprii desfăşurării activităţii medicale; investiţii insuficiente şi infrastructură subdezvoltată; disproporţia semnificativă dintre cheltuielile de personal şi cele de capital în defavoarea celor din urmă”, transmite instituţia.
La nivelul Ministerului Sănătăţii (MS) nu se cunosc date cu privire la reţeaua spitalelor care funcţionează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competenţe limitate; datele şi informaţiile utilizate de MS nu sunt cuprinse într-o bază de date integrată şi nu sunt utilizate pentru a face corelaţii şi analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar, remarcă Curtea de Conturi.
Clădirile spitalelor – Majoritatea unităţilor sanitare spitaliceşti deţin clădiri construite în perioada 1900–1970; 68 de spitale îşi desfăşoară diversele activităţi în imobile construite înainte de anul 1900. Mare parte dintre unităţile sanitare cu paturi nu deţin autorizaţie de prevenire şi stingere a incendiilor
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
