Berlin – Singurul partid care nu va fi reprezentat în prezidiul Bundestagului, Parlamentul federal german, este partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD). Nici în legislatura trecută, AfD nu a fost în prezidiu, deoarece candidatul nu a întrunit majoritatea voturilor necesare ale celorlaţi deputaţi.
În funcţia de preşedintă a fost aleasă creştin-democrata Julia Klöckner, ex-ministră în cabinetul condus de Angela Merkel.
Ea este cea de-a patra femeie din istoria Republicii Federale care se află în fruntea Parlamentului, deţinînd cea de-a doua funcţie în stat, după cea a preşedintelui federal. De-a lungul anilor, celelalte trei femei care au condus Parlamentul au fost Bärbel Bas (SPD, din 2021 pînă în 2025), Annemarie Renger (SPD, 1972-1976) şi Rita Süssmuth (CDU/CSU, 1988-1998). Mai e de remarcat că în Parlamentul actual numărul femeilor este mai mic decît în legislatura anterioară.
Ca vicepreşedinţi au fost aleşi Omid Nouripour (din Partidul Ecologist – Bündnis90/Die Grünen), Josephine Ortleb (din Partidul Social-Democrat – SPD), Andrea Lindholz (din Uniunea Creştin-Democrată – Creştin-Socială, bavareză, CDU/CSU) şi Bodo Ramelow (Partidul Stîngii – Die Linke). Numai candidatul partidului naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD), bavarezul Gerold Otten, nu a fost ales, ceea ce înseamnă că formaţiune nu va avea pe nimeni în prezidiu. Această situaţie are o explicaţie simplă. Deputatul AfD nu a întrunit numărul necesar de voturi şi, ca atare, nu va deţine funcţia de vicepreşedinte, alături de celelalte formaţiuni din legislativul federal. S-a votat de trei ori şi de trei ori numărul celor care au votat contra lui Otten era mai mare decît cel necesar. (În cea de-a treia rundă 184 de deputaţi au votat cu da, 403 au votat împotriva şi 15 s-au abţinut.)
Ar fi de remarcat că au existat totuşi şi multe abţineri şi cel puţin un vot din partea Uniunii Creştin-Democrate în favoarea lui Otten. Este vorba despre Klaus-Peter Willsch. Într-o declaraţie pentru ziarul de bulevard Bild, acesta şi-a justificat decizia afirmînd, că Otten este „un tip respectabil, neimplicat în vreun scandal”. Willsch a cerut oprirea practicilor care exclud partidul AfD de la vicepreşedinţia Bundestagului. Pe de altă parte, Willsch, totuşi, susţine linia generală a creştin-democraţilor care resping orice alianţă cu AfD, atît guvernamentală, cît şi la nivel regional.
Cine este Gerold Otten?
Gerold Otten, născut în anul 1955 în Bavaria, este un fost ofiţer al Bundeswehrului – al armatei federale germane. Iniţial a fost membru al Partidului Liberal (FDP). În 2013 a intrat în AfD, iar în 2017 a obţinut primul mandat în Bundestag. Ca parlamentar Otten s-a distins ca un critic al politicii ecologiste şi a pledat pentru o linie dură în ceea ce priveşte politica faţă de refugiaţi, azilanţi şi străini. Totodată, s-a pronunţat pentru folosirea combustibilului fosil şi în favoarea energiei nucleare.
Dreapta radicală protestează
Respingerea lui Otten de către majoritatea deputaţilor a stîrnit un val de contrareacţii – nu numai din partea AfD.
Astfel, copreşedinta AfD, Alice Weidel, a declarat (pe X) că Bundestagul deturnează dreptul celor 10 milioane de votanţi ai partidului şi continuă, astfel, discriminarea formaţiunii, începută în urmă cu 7 ani.
Într-o nouă postare din această dimineaţă, Weidel a vorbit despre un curs autoritar al viitoarei alianţe guvernamentale creştin-democrat/social-democrate, comparîndu-l cu linia politică pe care o urmăreşte acum Uniunea Europeană.
Această opinie o împărtăşeşte şi fosta deputată AfD, Joana Cotar, originară din România. În stilul ei inconfundabil această militantă radicală de dreapta reproşează (tot pe X) Parlamentului că nu este democrat, afirmînd că prin astfel de manevre se măreşte numărul susţinătorilor AfD.
Ultimele sondaje, par s-o confirme. Simpatiile electoratului pentru coaliţia guvernamentală care încă nu a fost formată se află în scădere. Procentajul pentru AfD a crescut cu două puncte, faţă de rezultatul obţinut la alegerile generale din februarie, adică de la 20,8 procente la 22 de procente.
Nu numai ziarele radicale de dreapta şi naţional-conservatoare de limbă germană (din Germania, Austria şi Elveţia), ci şi cele din alte ţări europene, inclusiv cele din România, susţin că acum „se ia în calcul legalizarea metodei ‚Georgescu’”. Preluînd aceste argumente de pe reţeau naţionalistă austriacă TKP, o publicaţie din România susţine că în Germania se pregătesc mijloacele pentru a suspenda dreptul de a candida unor persoane acuzate de „incitare la ură”.
Reţeaua naţionalistă TKP (scrie revista Datum) este o platformă care răspîndeşte teorii conspiraţioniste şi ştiri preluate din canale dubioase de dezinformare, apropiate Kremlinului.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
