Armata României nu poate doborî dronele rusești care intră în spațiul național. Și asta pentru că militarii nu au legile necesare ca să poată doborî dronele de atac care, eventual, ar mai intra în spațiul aerian al României.
În februarie 2024, șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a explicat că, pentru a doborî drone, militarii au nevoie ca patru legi să fie actualizate.
Este vorba despre legile:
- Apărării Naționale;
- de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;
- privind Regimul Armelor și Munițiilor;
- privind combaterea mijloacelor aeriene.
„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a spus șeful Statului Major al Apărării.
De ce trebuie modificată legea privind combaterea mijloacelor aeriene pentru ca militarii să poată doborî drone în timp util, adică înainte ca ele să ajungă să facă victime sau pagube?
„În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, (militarii – n.r.) trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru – cinci etape.(…) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă.
Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.
Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”, a explicat șeful militar al Armatei.
Menționăm că un proiect privind modificarea legislației din domeniul apărării a fost depus la Parlament de MApN de acum câteva luni, însă aleșii nu se grăbesc să-l voteze.
Dacă legea le-ar permite, militarii noștri ar putea utiliza și acum sistemele antiaeriene mobile ghepard sau mitralierele antiaeriene de pe monitoarele sau vedetele fluviale pentru a anihila aceste drone, mai spun specialiștii.
General în rezervă: Pericolul e să cadă într-o zonă locuită și să avem victime umane
„Legislația actuală nu permite combaterea acestor drone și aici includem și dronele în derivă. Șeful Apărării a precizat cu aproape șase luni în urmă că trebuie amendate cel puțin trei legi. Trebuie să permită mijloacelor de foc din armată să combată dronele în derivă sau dronele care intră în spațiul aerian și reprezintă un pericol.
Care este pericolul? Să cadă într-o zonă locuită și să avem victime umane, fie decese, fie răniri. Abia atunci, politicienii peste noapte, vor adapta legislația care să permită combaterea acestor drone. Nu vorbim de resturi de dronă. Vorbim de drone care au explozibil la bord. Vorbim de 30 până la 50 de kilograme de explozibil care reprezintă un pericol real”, a declarat și generalul în rezervă Virgil Bălăceanu.
Pe de altă parte, președintele Senatului Nicolae Ciucă a afirmat că ar trebui încheiat un protocol cu Ucraina astfel încât dronele care pătrund în spațiul aerian românesc să poată fi anihilate de sistemele noastre de apărare antiaeriană. Asta ar permite o coordonare în acțiunile de supraveghere a traiectoriei și în deciziile de intervenție asupra obiectelor zburătoare neautorizate.
Incidentele și alertele de securitate cu drone sau bucăți de drone străine
6 septembrie 2023 – MApN anunță că militarii români au găsit, în seara zilei de 5 septembrie, pe malul românesc al Dunării, „elemente care pot fi asimilate unor resturi de dronă”;
9 septembrie 2023 – președintele Klaus Iohannis anunță: „Identificarea astăzi, de către autorităţile române pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, de noi fragmente de dronă, similară cu cele folosite de armata rusă, indică faptul că a avut loc o încălcare absolut inacceptabilă a spaţiului aerian suveran al României, stat aliat NATO, cu riscuri reale la adresa securităţii cetăţenilor români din zonă”.
11 octombrie 2023 – o nouă dronă kamikaze a Rusiei e descoperită în România, după un nou bombardament rusesc asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, în regiunea Odesa;
14 decembrie 2023 – o nouă dronă cade în România, într-un perimetru nelocuit, aflat la circa 4 km amonte de localitatea Grindu în zona de graniță cu Ucraina, anunță Ministerul Apărării Naționale.
9 spre 10 februarie 2024 – autoritățile din Tulcea și Galați emit trei mesaje Ro -Alert, iar avioane de luptă F – 16 sunt ridicate după ce forțele ruse au executat atacuri cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Ismail și Reni, în proximitatea graniței dintre Ucraina și România.
25 iulie 2024 – Ministerul Apărării anunță că a găsit resturi de la o dronă de proveniență rusească de tip Geran1/2 în apropierea localității Plauru, jud. Tulcea.
20 august 2024 – Specialiști ai MApN au ridicat fragmente de dronă căzute la finalul lunii iulie pe malul românesc al Dunării, după atacurile rusești asupra infrastructurii portuare din Ucraina.
8 septembrie 2024 – Fragmente de dronă rusească au fost găsite de militari în apropierea localităţii tulcene Periprava, au anunţat reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
