Ce a făcut Charles Michel este fără precedent, susține profesorul universitar Dan Dungaciu, sociolog și expert în geopolitică, cu referire la anunțul făcut de actualul președinte al Consiliului European. Amintim că Charles Michel a anunțat că va candida la alegerile pentru Parlamentul European din iunie şi îşi va părăsi postul cel mai târziu la jumătatea lui iulie dacă va fi ales.
Decizia surprinzătoare a lui Michel îi pune într-o situație dificilă pe șefii de guvern din Uniunea Europeană. Presiunea este foarte mare în condițiile în care aceștia vor trebui să găsească un succesor pentru Michel până pe 1 iulie, când Ungaria va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene (o altă instituție UE – n. red.). Conform regulilor din tratatele europene, în absența unui președinte permanent al Consiliului European, postul este ocupat de șeful de guvern al statului care se află la președinția rotativă – după 1 iulie, acesta va fi Viktor Orban.
Dan Dungaciu susține, încă, că acest scenariu va fi evitat de liderii europeni, astfel că până în iunie 2024 se poate alege un președinte al Consiliului, astfel încât el să fie numit până în iulie, când Ungaria va prelua președinția.
„Cred că aici miza principală este cine nu va ocupa, sau dacă vreți, cine nu trebuie să ocupe și cine nu trebuie să ocupe acest post (n.r – președinte al Consiliului European) este Viktor Orban. Ce a făcut Charles Michel este fără precedent pe fond, pentru că în mod normal, un președinte al Consiliului stă până în noiembrie. Așteaptă să se așeze toate lucrurile la nivelul alegerilor europene, dar domnia s-a anunțat că va candida, prin urmare va pleca mai devreme. Acuma Uniunea Europeană e foarte bună să găsească soluții birocratice la orice problemă, tonele de legislații și proceduri și instrumente de acest tip. Evident că se va găsi o soluție și soluția va fi, pentru a evita ca dl. Viktor Orban să fie președinte al Consiliului, ca președinte al țării care deține președinția Uniunii Europene din iulie 2024, ca președintele Consiliului să fie ales până în iulie.
Altfel spus, până în luna iunie se poate alege un președinte al Consiliului, astfel încât el să fie numit până în iulie, când Ungaria va prelua președinția”, a declarat Dan Dungaciu, în direct la Puterea Știrilor.
„Imaginați-vă că vom fi într-o situație în care Viktor Orban va avea linie directă de telefon cu președintele Chinei”
„Oricum este scandaloasă permisibilitatea de care a dat dovadă Bruxelles-ul, apropo de Viktor Orban. E și scandalos și e și de neînțeles, din punctul meu de vedere. Mai ales că, în perspectiva unei victorii a lui Donald Trump în Statele Unite la alegerile din noiembrie 2024, imaginați-vă că vom fi într-o situație în care dl. Viktor Orban va avea linie directă de telefon cu președintele Chinei, cu președintele Rusiei, cu președintele Americii, președintele Turciei.
E o chestiune pe care probabil ar merita să reflectăm un pic mai apăsat, în condițiile în care nu știm care va fi poziționarea și distanța României față de acești lideri care vor fi importanți, indiferent că ne plac sau nu”, a mai adăugat profesorul universitar.
Klaus Iohannis la președinția Consiliului European?
După plecarea lui Donald Tusk din funcția de președinte al Consiliului European, numele lui Klaus Iohannis a fost vehiculat la Bruxelles ca potențial înlocuitor. În final, Charles Michel i-a luat funcția lui Tusk, însă odată cu plecarea lui Michel se redeschide scenariul venirii lui Iohannis. Chestionat în legătură cu acest scenariu, Dan Dungaciu a declara că influența SUA va fi semnificativă la nivelul șefului Comisiei, la nivelul șeful Consiliului și la nivelul secretarului general al NATO. Drept urmare, componenta americană în politica europeană va fi mult mai importantă decât a fost în ultimii ani.
„Sunt două aspecte. Eu cred că toate aceste lucruri, președinția Consiliului, președinția secretarului general NATO și președinția Comisiei vor fi discutate la pachet, deci va fi o dezbatere pentru cine va ocupa aceste funcții. Va fi o dezbatere, din punctul meu de vedere, foarte interesantă, pentru că poate pentru prima dată va fi o dezbatere pe ceste trei funcții, inclusiv cele legate strict de spațiul Uniunii Europene, cu prezență americană foarte consistentă. Constatăm astăzi că, de fapt, strategic vorbind, Europa nu contează, contează Statele Unite. Și dacă America contează atât de mult, atunci ne putem aștepta ca inclusiv influența SUA să fie semnificativă la nivelul șefului Comisiei, la nivelul șeful Consiliului și la nivelul secretarului general al NATO.
America pus șefii la la NATO, dar acuma cred că va fi o influență și la nivel european, pentru că va fi important ca legătura dintre Statele Unite și Uniunea Europeană să se păstreze, apropo de evoluțiile care vor greu de anticipat, oricum greu de gestionat pentru Uniunea Europeană(…). Un președinte ales, care pleacă și declanșează alegerile mai repede pentru că își părăsește un mandat, sigur că fiecare își joacă destinul cum dorește și percepția publică. Cred, oricum, că mizele vor fi la pachet. Deci asta e principala observație. Și doi: componenta americană în politica europeană va fi mult mai importantă decât a fost acum trei, cinci, 10 ani de zile. Și trebuie să ținem seama de aceste lucruri”, a conchis expertul în geopolitică.
Premierul guvernului ungar, Viktor Orban, ar putea să ajungă la șefia Consiliului European din iulie, într-un scenariu de coșmar pentru liderii europeni, care se tem de sabotarea ajutorului pentru Ucraina și de un blocaj general la nivelul UE, relatează The Guardian. Posibilitatea ca Orban să devină președintele Consiliului European a devenit una plauzibilă după anunțul actualului șef al instituției, Charles Michel, care a spus că va candida la alegerile europarlamentare din vară și că va renunța la funcție dacă va fi ales.
„M-am decis să candidez la alegerile europene din 2024. Dacă voi fi ales, îmi voi lua locul în Parlamentul European. Consiliul European poate să găsească și să numească un succesor până la sfârșitul lui iunie, începutul lui iulie”, a declarat Michel pentru presa belgiană, adăugând și că va fi candidatul de pe primul loc al partidului său din Belgia, Mișcarea Reformistă.
Decizia surprinzătoare a lui Michel îi pune într-o situație dificilă pe șefii de guvern din Uniunea Europeană. Presiunea este foarte mare în condițiile în care aceștia vor trebui să găsească un succesor pentru Michel până pe 1 iulie, când Ungaria va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene (o altă instituție UE – n. red.).
Conform regulilor din tratatele europene, în absența unui președinte permanent al Consiliului European, postul este ocupat de șeful de guvern al statului care se află la președinția rotativă – după 1 iulie, acesta va fi Viktor Orban.
Cu toate acestea, Charles Michel a indicat că este posibil să se „modifice (aceste dispoziţii) cu majoritate simplă”. „Dacă există dorinţa de a-l evita pe Viktor Orban, există diferite opţiuni posibile”, a spus el.
Eurodeputata olandeză Sophie in’t Veld, de la Renew Europe (centrişti şi liberali), aceeaşi familie politică precum cea a lui Charles Michel, a criticat această plecare anunţată.
„Căpitanul părăseşte nava în mijlocul unei furtuni. Dacă aceasta este lipsa dvs. de interes pentru soarta Uniunii Europene, care este credibilitatea dvs. în calitate de candidat?”, a scris ea pe X (ex-Twitter).
Charles Michel şi-a apărat opţiunea de a se prezenta la alegeri ca un „exemplu” şi „o asumare personală de riscuri”.
„Ar fi foarte confortabil pentru mine să aştept până în decembrie, să nu candidez, să nu fiu responsabil (…) şi să încerc să negociez în culise un rol pentru viitor”, a afirmat el, fără a spune dacă vizează o altă „funcţie de vârf” dincolo de alegerea sa ca europarlamentar, cum ar fi preşedinţia Comisiei Europene.
El a precizat că i-a informat sâmbătă pe liderii din UE despre decizia sa, adăugând că „majoritatea au reacţionat pozitiv”.
Belgianul a fost ales în iulie 2019 pentru a-i succeda polonezului Donald Tusk în funcţia de preşedinte al Consiliului European, o instituţie care reuneşte şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, în timpul distribuirii „posturilor de vârf”. În această calitate, a fost responsabil de conducerea lucrărilor summiturilor UE în ultimii patru ani.
Liderii UE, negocieri cruciale
Funcția de președinte al Consiliului European este crucială pentru numeroase decizii, inclusiv pentru ajutorul pentru Ucraina invadată. De asemenea, președintele Consiliului European conduce întâlnirile șefilor de guvern europeni și, împreună cu Parlamentul European, are prerogativa centrală de formare a noii Comisii Europene, brațul executiv al Uniunii Europene.
Liderii europeni se vor întâlni pe 17 iunie și pe 27-28 iunie, după alegerile europene (din 6-9 iunie), pentru a începe negocierile legate de ocuparea principalelor funcții de conducere la nivelul blocului – inclusiv șefia Comisiei și a Consiliului European.
De obicei, aceste negocieri durează o perioadă lungă și sunt extrem de dificile – în ciclul trecut, și Charles Michel și Ursula von der Leyen au fost candidați de compromis, și au fost agreați după runde lungi de negocieri. În general, instalarea noilor lideri are loc la sfârșitul lui noiembrie, atunci fiind și data la care expiră oficial mandatul lui Michel. Liderii europeni au, însă, de acum, o perioadă mult mai scurtă pentru a se hotărî cine va conduce instituțiile europene, pentru a evita un Consiliu condus de Viktor Orban.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
