Noua lege a pensiilor a fost aprobată și de Camera Deputaților, iar dacă nu apar alte impedimente va merge în curând la promulgare. Pensiile vor fi mărite cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024, pentru toate categoriile de pensionari.

Pe parcursul anului 2024 vor fi recalculate toate pensiile pe bază de contributivitate, în funcție de un nou punctaj și o nouă formulă de calcul. Această recalculare va aduce o nouă mărire. Noua lege își propune să crească mai ales pensiile foarte mici, care vor beneficia de măriri consistente, chiar și de 80% în unele cazuri.

Impactul bugetar, doar pentru anul 2024, va fi de 25 de miliarde de lei, după cum a precizat Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice.

„S-a clarificat, am trimis o adresă oficială preşedintelui Comisiei pentru Buget-Finanţe de la Senat, impactul este de 10 miliarde (lei – n.red.) pe patru luni, pentru aplicarea noii legi, şi de 15 miliarde, de la 1 ianuarie 2024. Banii sunt prevăzuţi în bugetul asigurărilor sociale şi avem şi acea subvenţie de la bugetul de stat”, a declarat Baciu.

Dar în următorii ani, impactul bugetar ar putea fi mult mai mare. Nicolae Ciucă, președintele PNL, a declarat că pentru 2025 s-ar ajunge la un impact bugetar de peste 33 de miliarde de lei.

De unde vin banii pentru pensii

Bugetul de pensii pentru anul 2023 a fost de 111,5 miliarde de lei și a fost pentru prima dată când s-a depășit pragul de 100 de miliarde. În acest an, bugetul de pensii a fost mai mare cu 12,6% față de 2022. Bugetul de pensii nu include doar pensiile pe contributivitate, ci și pe acelea pentru invaliditate, pentru urmași, pensiile sociale (indemnizații sociale) etc.

La 1 ianuarie 2023 a intrat în vigoare mărirea decisă de guvernul Ciucă: punctul de pensie a crescut cu 12,5%, ajungând la 1.784 lei. La 1 ianuarie 2024, punctul de pensie va ajunge la 2.032 de lei.

În anul 2023, fondurile totale destinate plății pensiilor se ridicau la 107,93 miliarde de lei, adică doar 6,95% din PIB. 90,1% din bugetul total provenea din contribuțiile de asigurări, iar 9,6% din subvenții de la stat și 0,3% din venituri nefiscale și sume primite de la Uniunea Europeană. În 2023, subvenția pentru sistemul public de pensii a fost mai mică decât în 2022, reprezentând doar 10,74 de miliarde de lei, față de 11,74 de miliarde de lei în 2022.

Subvenția pentru sistemul public de pensii este mai mică și decât bugetul pensiilor speciale. Guvernul oferă subvenții pentru pensii de de doar 10 miliarde, în timp ce pensiile speciale implică o cheltuială de peste 12 miliarde de lei.

Cum crește bugetul pentru pensii

Creșterea salariilor implică și o creștere a contribuțiilor de asigurări sociale. După cum arată datele INS, salariul mediu al României a crescut în fiecare an.

Salariul mediu brut era de 6.457 lei în septembrie 2022, iar un an mai târziu, în aceeași perioadă, a ajuns la 7.350 de lei. Asigurările sociale (CAS) la un salariu de 6.457 lei sunt 1.614 lei, însă la un salariu brut de 7.350 de lei CAS-ul ajunge la 1.838 de lei, adică 224 de lei în plus la bugetul de asigurări sociale în fiecare lună.

224 de lei x 12 luni=2.688 de lei în plus într-un an.

Potrivit Inspecției Muncii, în România sunt 5,71 de milioane de muncitori. Astfel, avem următorul calcul: 2.688 de lei x 5.710.000 muncitori= 15,34 de miliarde de lei în plus la bugetul de asigurări sociale în doar un an de zile.

Bugetul pensiilor crește singur odată cu creșterea salariilor, în funcție de contribuțiile pe care le plătesc muncitorii. Cele 15,34 de miliarde de lei câștigate de pe urma creșterii salariului mediu din România vor fi suficiente pentru a susține creșterea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024, estimată la 15 miliarde de lei.

Dacă această creștere a salariului mediu cu aproape 15% se va menține și în 2024, atunci până în septembrie 2024 bugetul de pensii va găsi suficienți bani să finanțeze și a doua creștere pregătită. Prin urmare, cu cât un muncitor câștigă mai mult, cu atât cresc și contribuțiile pentru sistemul de pensii, deoarece CAS-ul reprezintă 25% din salariul brut.

CAS-ul este plătit atât de cei care un contract de muncă, dar și de categoriile care obțin venituri din activități independente (celebrele PFA-uri), în funcție de venit. Asigurările sociale includ și banii pentru șomaj, bani pentru accidente la locul de muncă și alte cheltuieli, dar cea mai mare parte din bani merge către pensii, deoarece ajutorul de șomaj în România este nesemnificativ, iar țara noastră are un număr foarte mic de șomeri înregistrați. Spre exemplu, în 2023 au fost următoarele cheltuieli din bugetul total de pensii: 111,5 miliarde lei pentru sistemul public de pensii (99,8%) și 199,82 milioane lei pentru sistemului asigurărilor pentru accidente de muncă și boli profesionale (0,2%).

La cât va ajunge bugetul de pensii în 2024

În 2024, bugetul de pensii ar trebui să fie de circa 137 de miliarde de lei, dacă se vor adăuga cele 25 de miliarde de lei necesare pentru pensiile mărite. Reprezintă o creștere de peste 20% pentru bugetul de pensii, în doar un an. Problemele pentru sistemul de pensii ar putea să apară din 2025, când se estimează un impact bugetar de peste 30 de miliarde de lei. Până atunci, guvernul are timp să crească salariile, dar și colectarea taxelor pentru a strânge mai mulți bani la buget.

Subvenția de la guvern pentru bugetul de pensii ar putea rămâne în continuare la circa 10% din bugetul total, ceea ce nu ar trebui să reprezinte o problemă pentru o țară care estimează o creștere economică de 2,2% din PIB, potrivit Comisiei Europene. În același timp, Guvernul a introdus o reformă fiscală care va avea un impact bugetar de 0,9% din PIB, potrivit estimărilor făcute de Comisia Europeană.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News