Comisia avertizează România: deficitul și inflația vor fi problematice și în următorii ani

bani-economie
Sursa foto: Pixabay

Economia României nu traversează o perioadă foarte bună, iar la nivel european suntem aproape de o recesiune, care deja se simte în Germania. Alte mari state UE sunt la limita recesiunii, iar orice pas greșit le poate arunca în criză economică. Dacă statele bogate au probleme economice, acest lucru se resimte și în România, care își diminuează previziunile economice.

Comisia Europeană estimează că țara noastră va avea o creștere economică de 2,2% la sfârșit de 2023. După ce anul 2022 a fost încheiat cu o creștere de 4,6%, în acest an s-ar putea să avem mai puțin de jumătate. De asemenea, INS a arătat că România a avut o creștere de doar 1,1% în primele 9 luni din 2023, deci există riscul să nu ajungem la nivelul estimat de Comisie.

În februarie 2023, aceeași Comisie Europeană considera că România va avea o creștere de 2,5% în 2023. În vara acestui an, estimarea crescuse la 3,2%, dar după doar câteva luni estimările au scăzut la 2,2% din PIB. În 2024, creșterea economică ar putea ajunge la 3,1%, dar peste câteva luni Comisia va reveni cu noi estimări care vor include și impactul cheltuielilor de anul viitor.

„Creșterile consistente ale salariilor și pensiilor susțin creșterea consumului privat, care este de așteptat să rămână pozitiv în acest an, iar consumul guvernamental este, de asemenea, programat să accelereze ușor”, spune Comisia Europeană despre economia României, în noiembrie 2023.

Deficitul și inflația, probleme grave

România are o mare problemă cu deficitul bugetar și riscă să nu respecte pactul fiscal al UE nici măcar în 2025. Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 6,3% în 2023, adică cu 1,9 procente în plus față de cât promitea Ministerul Finanțelor când a scris bugetul pentru 2023.

Sursa: Comisia Europeană

Guvernul condus de Marcel Ciolacu încă mai poartă discuții cu Comisia Europeană pentru a găsi un acord pentru deficitul bugetar. Guvernul a acuzat că ar fi fost afectat de conflictul din Ucraina, care ar fi generat cheltuieli suplimentare. Comisia a arătat că doar 1% din deficit ar fi generat de conflictul de la granițele noastre.

„După estimările făcute de către România, cu care echipele tehnice vor veni la Comisie, săptămâna viitoare, depășesc 3,5%. Pe estimările făcute de către Comisie se încadrează în jur de 1,5%”, declara Marcel Ciolacu, după discuțiile cu reprezentanții Comisiei.

Totuși, Marcel Boloș, ministrul finanțelor, a precizat că impactul conflictului din Ucraina ar fi chiar sub 1%, cel puțin acele cheltuieli care pot fi justificate.

„Putem crește maximum deficitul bugetar astfel încât să nu punem în pericol atragerea de fonduri. Cheltuielile pe care le putem justifica față de Comisia Europeană și care sunt generate de războiul din Ucraina merg între 0,5% din PIB, până la 1% din PIB”, preciza ministrul finanțelor, în octombrie.

România riscă să nu respecte pactul fiscal la final de 2024. Potrivit reglementărilor UE, statele membre trebuie să revină la un deficit bugetar sub 3% în decembrie 2024. Comisia Europeană arată că, în 2024, România va avea un deficit bugetar de 5,3%, iar în 2025 va fi de 5,1%.

Noile măsuri fiscale introduse de guvernul Ciolacu vor avea un impact de doar 0,9% din PIB, arată Comisia. De asemenea, estimările UE nu includ impactul noii legi a pensiilor sau noua lege a salariilor bugetarilor.

Inflația va fi 9,8% în 2023 (în creștere cu 0,1 față de estimările din februarie) și se va menține la 5,9% în 2024 și 3,4% în 2025. Comisia Europeană consideră că „prețurile mai scăzute la energie vor duce la o scădere lentă a inflației totale”.

Ce cheltuieli suplimentare pregătește Guvernul

Guvernul României își ia angajamente importante și costisitoare pentru viitorul an electoral. Pe lângă cheltuielile electorale, guvernul va trebui să găsească 25 de miliarde de lei pentru a susține noua lege a pensiilor. Noua lege a pensiilor implică o creștere de 13,8% și pentru pensiile speciale, deși guvernul a promis în fața Comisiei că aceste pensii uriașe vor fi reduse în următorii ani.

De asemenea, guvernul va trebui să găsească resurse financiare și pentru salariile mărite ale profesorilor, altfel riscăm o nouă grevă generală în 2024. Noua lege a salarizării, care trebuie pregătită în următoarele luni, va trebui să propună salarii mai mari pentru bugetari, ceea ce va crește din nou cheltuielile statului.

Judecătorii au decis singuri să-și mărească salariile cu 25% retroactiv, iar această decizie poate duce și la recalcularea unor pensii speciale. Ministerul Finanțelor a arătat că ar fi nevoie de 16 miliarde de lei pentru a suporta creșterea de 25% pentru salariile magistraților. Momentan, guvernul a amânat plata, însă decizia nu poate fi amânată la nesfârșit.

După cum a arătat Comisia Europeană, pachetul de măsuri fiscale adoptate de guvernul Ciolacu are un impact de doar 0,9% din PIB și prin urmare nu poate susține toate aceste cheltuieli suplimentare. România va căuta bani pe piețele externe, de unde va continua să se împrumute. Comisia arată că datoria publică a țării noastre va continua să crească, iar în 2025 va ajunge la 50,5% din PIB, de la 47,9% în 2023.

Autor

  • Marius Constantin

    Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: