Guvernul condus de Marcel Ciolacu propune o creștere a punctului de pensie într-o perioadă în care stabilitatea economică a României este pusă în pericol. Țara noastră nu a rezolvat problema deficitului bugetar excesiv și rata inflației, iar aceste lucruri pot afecta serios creșterea economică din următorii ani.

Ministerul Muncii, condus de Simona Bucura Oprescu (PSD), a propus un proiect al legii pensiilor care prevede o creștere a pensiilor, însă fără impact bugetar scris și surse de finanțare. De la 1 ianuarie 2024, punctul de pensie va crește cu 13,8%, ajungând la 2.032 de lei.

Punctul de pensie s-a dublat în 6 ani

La 1 ianuarie 2018, punctul de pensie era stabilit la 1.000 de lei, prin legea nr. 3/2018. În iulie 2018, punctul de pensie a crescut la 1.100 de lei, prin aplicarea Ordonanței de Urgență nr. 82/2017. Guvernarea dirijat de Liviu Dragnea realizase o creștere de 26,2% în doar câteva luni.

În septembrie 2018, Liviu Dragnea continua să mărească punctul de pensie, într-o perioadă în care căuta susținerea cetățenilor în lupta sa personală cu justiția. Guvernul Dăncilă, dirijat de Dragnea, a adoptat în septembrie 2018 o Ordonanță de Urgență prin care a mărit punctul de pensie la 1.265 de lei. Însă Ordonanța de Urgență s-a aplicat abia în septembrie 2019.

În septembrie 2020, în timpul pandemiei, guvernul Orban adoptă OUG 135/2020 care a majorat imediat punctul de pensie la 1.442 lei. Odată cu formarea coaliției PSD-PNL, una dintre principalele măsuri pe care le-au impus cei din PSD a fost creșterea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2022.

Pe 15 decembrie 2021 Guvernul Ciucă a adoptat Ordonanța de Urgență 125, care a stabilit punctul de pensie la 1.586 de lei, de la 1 ianuarie 2022. Actuala coaliție de guvernare a continuat să mărească punctul de pensie și în ianuarie 2023 acesta a ajuns la 1.785 lei. În noiembrie 2023, guvernul Ciolacu propune noua lege a pensiilor care mărește punctul de pensie la 2.032 de lei, de la 1 ianuarie 2024.

Consecințele creșterilor dictate de Dragnea

PSD-ul condus de Liviu Dragnea a impus creșterea punctului de pensie de 3 ori în circa 1 an de zile. Toate creșterile din acea perioadă au fost de aproape 40%. La sfârșit de 2016, când PSD a preluat guvernarea, punctul de pensie era de 871,7 lei, iar în 2019 ajunsese la 1.265 de lei. Totodată, Dragnea a dictat și creșterea salariilor bugetarilor, iar cheltuielile statului erau scăpate de sub control.

În anul 2019, România era în deficit bugetar excesiv de 4% din PIB, deși pactul fiscal al UE, în acea perioadă, impunea un deficit de cel mult 3%. Măsurile impuse de PSD-ul lui Liviu Dragnea au dus România într-o situație economică dificilă.

Ulterior, România a supraviețuit prin creșterea împrumuturilor și, evident, creșterea datoriei publice. Datoria publică în 2019 era de 35% din PIB, iar în 2023 aceasta a ajuns la 50%, pentru a susține deficitul bugetar excesiv pe care l-a înregistrat România din 2019 și până în prezent.

În 2020, România a fost ajutată de pandemie, deoarece UE a renunțat la pactul fiscal și a permis creșterea deficitului bugetar pentru toate statele membre. În lipsa pandemiei, guvernul român ar fi fost constrâns să ia măsuri dure pentru a reduce deficitul bugetar încă din 2020.

La final de 2024, UE le cere statelor membre să revină la deficitul bugetar de 3% din PIB, iar guvernul român negociază cu Comisia Europeană măsurile pentru reducerea deficitului. Până în prezent, Comisia nu s-a arătat dispusă să facă vreo excepție pentru România.

Pensiile cresc, dar economia e mai lentă

În perioada 2018-2023, punctul de pensie s-a dublat, însă la fel și deficitul bugetar. Dacă în 2018 România avea un deficit bugetar sub 3%, în 2023 deficitul bugetar excesiv e la aproape 6% din PIB. Pe de altă parte, România înregistra în 2019 o creștere economică de peste 4% din PIB, în timp ce în 2023 nu pare să aibă șanse să ajungă nici măcar la 2%.

Economia României nu dă semne că ar putea susține astfel de majorări de pensii. Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează că România va avea o creștere de 1,8% în 2023, mai mică cu 0,7% decât estimarea de la începutul anului. INS a arătat că România a avut o creștere de 1,1% în primele 9 luni din 2023. Dacă se menține acest ritm există șanse ca România să nu ajungă nici la acel 1,8% estimat de BERD.

În decembrie 2022, Ministerul Finanțelor estima o creștere de 2,8% în 2023, dar se poate afirma deja că estimările au fost complet greșite.

Președintele Casei Naționale de Pensii Publice a arătat că impactul bugetar al noii legi a pensiilor va fi de 25 de miliarde de lei în 2024: 15 miliarde pentru creșterea de la 1 ianuarie 2024 și alte 10 miliarde pentru creșterea din septembrie 2024. Astfel, Guvernul are la dispoziție o lună pentru a găsi 15 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro).

„S-a clarificat, am trimis o adresă oficială preşedintelui Comisiei pentru buget – finanţe de la Senat, impactul este de 10 miliarde (n.r. lei) pe patru luni, pentru aplicarea noii legi, şi de 15 miliarde, de la 1 ianuarie 2024. Banii sunt prevăzuţi în Bugetul Asigurărilor Sociale şi avem şi acea subvenţie de la bugetul de stat. Ei vor fi prinşi în legea bugetului pe anul viitor”, a declarat Daniel Baciu, președintele Casei Naționale de Pensii Publice.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News