Preşedintele Curţii Constituţionale Simina Tănăsescu a declarat că nici luni nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la Legea referitoare la pensiile magistraţilor. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri 16 ianuarie, ora 10.00.
UPDATE 15:30 Reacția celor 4 judecători care au boicotat ședința CCR, după atacurile dure de la vârful Coaliției de guvernare
Cei patru judecători de la CCR care au lipsit de la ședințele Curții au susținut luni, într-un comunicat, că nu au blocat Curtea, ci au refuzat să valideze o procedură pe care o consideră contrară legii.
“Nu e un conflict personal sau politic, ci o divergență strict procedurală privind respectarea termenelor și a deliberării efective în cadrul Curtea Constituțională a României”, spun cei patru judecători care adaugă: “Miza reală este evitarea unei soluții adoptate în grabă, care ar ar fi vulnerabilizat grav autoritatea Curții pe termen lung”.
UPDATE 14:30
Deputatul PSD Adrian Câciu a declarat, luni, că Guvernul ar trebui să solicite Curţii Constituţionale să se întâlnească cu celeritate, imediat după Revelion şi să ia o decizie pe pensiile magistraţilor, el precizând că lumea s-a săturat de aceste tertipuri ale magistraţilor, fie ei în viaţa civilă, fie ei pensionaţi, dar mai ales cei de la CCR.
”Guvernul ar trebui să ceară Curţii Constituţionale ca şedinţa să nu se ţină pe 16 ianuarie şi cât mai grabnic, imediat după Revelion, dacă este posibil, iar decizia trebuie luată. Din punctul meu de vedere este o tâmpenie. Nu ştiu ce s-a întâmplat acolo, nu sunt în ţară în momentul ăsta…înţeleg că nu a fost cvorum. De ce să nu fie cvorum? Trebuie să se prezinte la şedinţă, să ia o decizie, da, nu”, a spus fostul ministru al Finanţelor, Adrian Câciu, la Antena 3.
”Guvernul poate, astăzi, chiar în acest moment, poate semna o scrisoare către CCR, prin care să le solicite să judece cu celeritate, pentru că stăm deja de două luni de zile, dacă nu mă înşel, pe această rege, o lege care este importantă pentru un jalon PNRR”, a mai adăugat Câciu.
Deputatul PSD a precizat că, din păcate, reforma justiţiei este mult mai complexă decât pensiile magistraţilor.
”Din păcate, nu avem o reducere de cheltuieli la pensiile magistraţilor, din păcate, constatăm că dau lecţii de moralitate magistraţi cu pensii de 40.000 de lei, cu 28.000 de lei, sau cu salarii de 30.000 de lei, care-şi fac vacanţele prin ţări exotice. (..) Lumea s-a săturat de aceste tertipuri ale magistraţilor, fie ei în viaţa civilă, fie ei pensionaţi, dar mai ales cei de la CCR. Trebuie să se iau o decizie cât mai repede. Guvernul acum ar trebui să solicite rapid ca CCR să se întâlnească cu celeritate, şi asta să se întâmple imediat după Anul nou, dacă se poate chiar pe data de 3 ianuarie, nu ştiu. Să se întâlnească şi să ia o decizie.
UPDATE 12:35
Președintele AUR, George Simion, a reacționat dur, luni, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat, din nou, decizia privind pensiile speciale.
UPDATE 12:20
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, declară luni că amânările repetate ale deciziei CCR privind reforma pensiilor nu pot deveni o strategie de blocaj. El precizează că reforma pensiilor înseamnă sfârşitul privilegiilor, iar asta probabil deranjează şi nu pot permite jocuri politice, mai ales cu o miză atât de importantă. Abrudean mai spune că premierul Ilie Bolojan nu va ceda în faţa presiunilor şi nici Partidul Naţional Liberal nu o va face.
UPDATE 12:10
Ministrul Justiției a evitat să comenteze „blocajul” de la Curtea Constituțională, după ce instituția a amânat pentru 16 ianuarie pronunțarea în dosarul legii pensiilor magistraților, invocând lipsa informațiilor privind discuțiile interne și subliniind că CCR nu intră în sfera de competență a Ministerului.
În contextul informațiilor potrivit cărora patru judecători ar fi ajuns la sediul CCR, dar nu ar fi intrat în ședință, ministrul a spus că nu poate interpreta situația: „nu cunosc ceea ce s-a întâmplat efectiv acolo, care sunt mecanismele deliberării, ce discuții au existat”.
Ministrul a indicat că explicațiile ar trebui să vină din partea CCR: „în acest context cred că cele mai bune lămuriri ar trebui să vină din partea Curții Constituționale și să se explice de ce s-a întâmplat acest lucru, de ce s-a amânat din nou”.
El a adăugat că CCR este „un organism politico-judiciar” care „nu intră în sfera autorității judecătorești” și „cu atât mai puțin în sfera de competență a Ministerului Justiției”, motiv pentru care i-ar fi „foarte greu” să comenteze asupra procedurilor interne.
UPDATE 11:45
Fost judecător CCR despre cererea de amânare în dosarul pensiilor speciale: „Este fără precedent”
Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curţii Constituţionale, a declarat în direct la Digi24 că este „fără precedent” ca plenul CCR să nu aprobe cererea de amânare formulată de judecători în dosarul pensiilor speciale. El a explicat că, în cei aproape 11 ani petrecuţi la Curte, nu a existat o situaţie în care judecători să ceară amânarea, iar plenul să respingă această solicitare.
UPDATE 11:30
Miruță, reacție după amânarea de la CCR: Vă cam bateți joc
„CCR, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate să fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-vă, nu vă bateți joc”, a fost mesajul transmis pe Facebook de Radu Miruță.
Știrea inițială – Președinta CCR a explicat de ce a fost suspendată ședința de azi privind pensiile magistraților.
„Nu a putut să fie întrunit cvorumul. În ședința din 28 plenul a început în formație completă. Azi nu a fost cvorum.
Prevederea legală arată că întreruperea poate să fie făcută dacă cere un judecător.
Pentru că am văzut speculații, cu privire la un studiu de impact, trebuie să precizez că studiul e un act premergător. Nu e o noutate.
Următorul termen , vineri,16 ianuarie”; a spus Simina Tănăsescu.
Context
La şedinţa de duminică, CCR a invocat lipsa cvorumului, după plecarea a patru judecători, într-o pauză de şedinţă. Pentru a se putea pronunţa o soluţie, era nevoie ca în sala de judecată să se afle şase dintre cei nouă judecători constituţionali. Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilit cuantumul pensiei şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona. Proiectul de lege a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie judecătorii au stabilit că este neconstituţional din cauză că lipsea avizul CSM. Ulterior, Guvernul şi-a angajat din nou răspunderea în Parlament, de data aceasta având aviz de la CSM, chiar dacă unul negativ.
”Curtea Constituţională a decis, duminică, continuarea deliberărilor în data de 29 decembrie 2025, ora 10,00, în cazul obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând lipsa cvorumului în cadrul şedinţei de deliberare intervenită în data de 28 decembrie 2025”, a transmis duminică CCR într-un comunicat.
În 5 decembrie, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituţionalităţii, pe Legea privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, relatează News.ro.
Ce reclamă magistraţii ICCJ
Potrivit magistraţilor instanţei supreme, caracterul de urgenţă a proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiţionalitatea Jalonului 215 din PNRR, acest lucru fiind „scos din context” şi „neconform cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”, obiectul nefiind stabilirea modalităţilor de pensionare care fusese apreciat ca îndeplinit, ci propunerea iniţială privind supraimpozitarea.
Totodată, precizau magistraţii, invocarea condiţiilor economice care necesită intervenţia nu a fost justificată de Executiv, lipsind orice fel de date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori şi care justifică urgenţa invocată.
De asemenea, susţineau magistraţii instanţei supreme, legea încalcă obligaţiile constituţionale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilităţii şi predictibilităţii, utilizează termeni juridici inexistenţi în fondul normativ şi nedefiniţi în conţinutul actului legislativ curent, creând neclaritate şi imprevizibilitate şi afectează principiul securităţii juridice creând în mod cumulativ modificări abrupte ale statutului magistratului, fără o tranziţie reală, motivează ICCJ decizia de a contesta legea la CCR.
”Astfel contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eşalonarea vârstei de pensionare, eşalonarea vechimii în muncă şi eşalonarea eliminării perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistraţii în funcţie au o creştere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creştere bruscă la 60-64 de ani”, arată magistraţii.
De asemenea, magistraţii Înaltei Curţi afirmă că Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional.
„La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizaţiile brute, la magistraţi fiind propus unul mult inferior. Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraţilor plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă şi nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului în condiţiile în care efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraţilor este minim raportat la totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu”, afirmă magistraţii.
Aceştia arată că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
În acelaşi timp, susţineau magistraţii, legea încalcă independenţa justiţiei raportat la standardele statutului stabilite prin Deciziile CJUE, CEDO şi ale CCR. Toate aceste instanţe au pronunţat decizii exprese şi explicite care fac ca soluţia legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenţei justiţiei. De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancţionat expres soluţii normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual şi prin aceasta „încalcă principiul supremaţiei Constituţiei şi caracterului obligatoriu al deciziilor CCR”, utilizează termeni neclari şi prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate şi previzibilitate într-un stat de drept.
În 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului.
Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabileşte condiţiile de pensionare ale magistraţilor şi modalitatea de calcul al pensiei, proiectul fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Ce prevede controversata lege
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
-stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
-instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
-introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
-introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
Proiectul de lege, care a făcut parte şi din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar în 20 octombrie instanţa a stabilit că este neconstituţional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
