Românii se pregătesc din nou să își aleagă președintele. Deși sunt 13 candidați rămași în cursă, procentul nehotărâților este foarte mare, iar absenteismul ar putea fi vectorul hotărâtor în votul pentru Cotroceni.
Prezența la vot la alegerile prezidențiale din România a suferit o dinamică interesantă în ultimele trei decenii, reflectând schimbările din societate, contextul politic și nivelul de implicare al oamenilor. Din 1990 până în 2019, participarea a urmat un trend descendent, cu unele fluctuații.
1990 – Primele alegeri prezidențiale – Ion Iliescu câștigător absolut. Primele alegeri după Revoluție au beneficiat de un entuziasm masiv, având cea mai mare prezență la vot din istoria modernă a României – 86,19%! În cursa prezidențială s-au înscris Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) și Ion Rațiu (PNȚCD). Alegerile au fost câștigate de Ion Iliescu, cu o majoritate covârșitoare: 85,07% .
1992 – Al doilea mandat al lui Ion Iliescu. La doi ani de la Revoluție, românii au votat masiv, deși nu s-a depășit recordul anterior de prezență la vot. Au existat șase candidați: Ion Iliescu (FDSN), Emil Constantinescu (CDR), Gheorghe Funar (PUNR), Caius Traian Dragomir (independent), Ioan Mânzatu (Partidul Republican) și Mircea Druc (Mișcarea Ecologistă din România).
1992 a fost și primul an în care s-a votat în două tururi de scrutin. La primul au fost prezenți 76,29% dintre cei cu drept de vot, iar la al doilea prezența a fost de 73,23% .
1996 – Emil Constantinescu învinge și devine primul președinte dat de opoziție. 16 candidați s-au înscris în cursa prezidențială: Ion Iliescu (PDSR), Emil Constantinescu (CDR), Petre Roman (USD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Funar (PUNR), Gyorgy Frunda (UDMR), Nicolae Manolescu (Alianța Naționala Liberală), Radu Câmpeanu (ANLE), Adrian Păunescu (PSM), Ioan Pop de Popa (UNC), Tudor Mohora (PS), George Muntean (PPR), Constantin Niculescu (PNA), Constantin Mudava (independent), Nuţu Anghelina (independent), Nicolae Militaru (independent).
Opoziția a reușit să dea primul președinte după o prezență la vot în primul tur de 76,01% și de 75,90% în cel de al doilea (Iliescu vs. Constantinescu), în condițiile unei mobilizări semnificative a celor ce doreau o schimbare politică reală, scăparea de sub spectrul neocomunist și o tranziție economică mai eficientă.
2000 – Ion Iliescu revine, românii au votat răul cel mai mic. 12 candidați s-au înscris la alegeri: Ion Iliescu (PDSR), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Theodor Stolojan (PNL), Mugur Isărescu (CDR), Gyorgy Frunda (UDMR), Petre Roman (PD), Teodor Meleşcanu (ApR), Gheorghe Eduard Manole (independent), Graziela-Elena Bîrlă (independent), Paul-Philippe Hohenzollern (PRN), Ion Sasu (PSM), Niculae Cerveni (PLDR).
Cu o prezență la vot de 65,31% în primul tur de scrutin și de 57,50% în turul doi, Ion Iliescu a revenit la Palatul Cotroceni, după ce în finală s-a duelat cu controversatul Corneliu Vadim Tudor, considerat pe atunci un exponent al naționalismului extrem. Românii au absentat masiv, dezamăgiți de prestația președintelui anterior, care nu a mai candidat, și oferta electorală a momentului.
2004 – Traian Băsescu câștigă primul mandat. Au fost primele alegeri prezidențiale organizate după modificarea Constituției, în anul 2003, în care mandatul președintelui a fost extens de la 4 ani la 5 ani.
12 candidați au intrat în cursă: Adrian Năstase (Alianța PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianța DA), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Marko Bela (UDMR), Gheorghe C. Ciuhandu (PNȚCD), George Becali (PNGCD), Petre Roman (FD), Gheorghe Dinu (independent), Marian Petre Miluţ (AP), Ovidiu Tudorici (URR), Aurel Rădulescu (APCD), Raj Tunaru (PTD).
Prezența la vot a românilor a fost de 58,51% în turul1 de scrutin și 55,21% în turul doi (Traian Băsescu vs. Adrian Năstase).
2009 – Al doilea mandat al lui Traian Băsescu, după o noapte cu Geoană aproape președinte. Au fost primele alegeri prezidențiale organizate după ce România a aderat la Uniunea Europeană.
12 candidați s-au înscriși: Crin Antonescu (PNL), Mircea Geoană (PSD), Kelemen Hunor (UDMR), Traian Băsescu (independent susținut de PD-L), Sorin Oprescu (independent), George Becali (PNG-CD), Ovidiu Iane (PER), Eduard Manole (independent), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Remus Cernea (Partidul Verde), Constantin Potârcă (independent), Constantin Rotaru (PAS).
Prezența românilor la primul turul de scrutin a fost de 54,37%, iar în al doilea 58,02%, ușor mai crescută în contextul polarizării intense dintre Băsescu și Mircea Geoană, dat inițial câștigător.
2014 – Klaus Iohannis câștigă împotriva lui Victor Ponta. Au fost primele alegeri prezidențiale în care diaspora s-a mobilizat masiv pentru a-și spune cuvântul.
14 candidați au intrat în cursă: Victor Ponta (PSD), Klaus Iohannis (independent susținut de PNL), Călin Popescu-Tăriceanu (independent susținut de PLR), Elena Udrea (PMP), Monica Macovei (independent), Dan Diaconescu (PP-DD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Kelemen Hunor (UDMR), Teodor Meleşcanu (independent), Szilagyi Zsolt (PPMT), Gheorghe Funar (independent), William Brînză (PER), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă), Mirel Mircea Amariţei (Prodemo).
Primul tur al alegerilor prezidențiale a fost marcat de incidentele de la votul din diaspora, din cauza numărul mic de secții de votare și probleme procedurale, fapt ce a dus, până la al doilea tur, la demisia ministrului de Externe, pe fondul unor numeroase proteste în țară.
Prezența la vot în turul 1 a fost de 52,31%, iar în turul 2 -64,11% – un record al ultimilor 14 ani, la acel moment.
2019 – Al doilea mandat al lui Klaus Iohannis. Principalul său contracandidată a fost Viorica Dăncilă (PSD), prim-ministru al României la acea vreme.
Au candidat 14 persoane: Klaus Iohannis (independent, susținut de PNL), Theodor Paleologu (PMP), Dan Barna (USR-PLUS), Kelemen Hunor (UDMR), Viorica Dăncilă (PSD+UNPR+PNȚCD), Cătălin Ivan (ADN), Ninel Peia (NR), Sebastian-Constantin Popescu (PNR), John-Ion Banu (PNRo), Mircea Diaconu (PRO+ALDE), Bogdan Stanoevici (independent), Ramona-Ioana Bruynseels (PPU), Viorel Cataramă (DL), Alexandru Cumpănaşu (independent).
Prezența la vot în primul tur de scrutin a fost de 47,66% (minim istoric), iar în cel de al doilea tur – 54,46%.
De la entuziasm la moderație și dezamăgire
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
