Diplomat de carieră cu studii la Harvard, Ovidiu Dranga a contribuit la semnarea Parteneriatului strategic dintre România și Japonia. Într-un interviu pentru „Adevărul”, Dranga explică beneficiile acestei alianțe speciale. În plan economic și politic, relațiile celor două state sunt importante, mai ales într-un moment în care Rusia duce o politică agresivă în estul Europei, iar SUA își redimensionează prezența pe continent.
Adevărul: Ați fost ambasadorul României în Japonia, timp în care s-a semnat și Parteneriatul strategic româno-nipon. Ce importanță are pentru cele două țări și cât de mult ne ajută?
Ovidiu Dranga: Ideea semnării- încheierii Parteneriatului strategic dintre România și Japonia s-a născut cu ocazia vizitei fostului prim-ministru japonez Shinzo Abe la București, în 2018. El n-a fost un scop în sine, adică un punct de bifat pe lista de formalități diplomatice, ci a fost conceput și abordat de ambele părți ca fundament politic al relației bilaterale, stabilind cadrul general și actualizat al cooperării româno-nipone, precum și prioritățile acesteia pentru următorii ani. Mai mult, el reprezintă instrumentul necesar administrării antreprenoriale a relației bilaterale, într-o logică a perspectivei, complexității și interdependenței strategice, care leagă România și Japonia, mai ales acum, când lumea trece prin prefaceri geopolitice profunde.
Japonezii ne sprijină financiar
Ce cuprinde acest document special și care ar fi beneficiile aduse României?
N-aș intra în detalii, dar merită subliniat că documentul are patru capitole și stabilește câteva obiective ambițioase în domenii cheie, cum ar fi dialogul politic, cooperarea economică și tehnologică, colaborarea în materie de securitate și apărare, interacțiunea și schimburile culturale. În marja semnării parteneriatului de către președintele României și prim-ministrul japonez, au fost încheiate trei acorduri sectoriale, în domeniul financiar (între Eximbank și Japan Bank of International Cooperation – JBIC), al cooperării tehnico-științifice și pe linie culturală. Primul a deschis posibilitatea emiterii de obligațiuni pe piața financiară japoneză (samurai bonds), al doilea vizează construcția primei facilități pentru producția de lentile de mare putere din România pe platforma ELI-NP de la Măgurele, unde a fost pus în funcțiune cel mai puternic laser din lume, iar cel din urmă a vizat înființarea ICR Tokyo. Este, cred, cu totul remarcabil și de bun augur că toate cele trei proiecte sunt, deja, în diferite faze de derulare/implementare.
Dar eu mi-aș permite să atribui acestui parteneriat o valoare simbolică mult mai mare și să-l plasez într-un context mai larg. În primul rând, e un semn de încredere reciprocă fără precedent. În al doilea rând, chiar dacă nu avem încă o strategie natională pentru Asia, ridicarea relației româno-japoneze la rang de parteneriat strategic face parte dintr-o serie de demersuri al căror scop a fost stimularea apetitului României de a se manifesta mai activ și pragmatic în Asia de Sud-Est, unde se produce cca. 25% din PIB-ul mondial. Ideea este să (re)descoperim uriașele avantaje politice, economice și de securitate ale apropierii de state din această regiune a lumii și să le valorificăm pentru dezvoltarea țării.
Și care ar fi principalul avantaj al alianței la care ați contribuit?
România a intrat în categoria statelor membre UE/NATO care-și utilizează sistematic relațiile bilaterale extracomunitare pentru a-și spori greutatea specifică și valoarea de întrebuințare în aceste organizații. În UE și NATO ești relevant și dacă aduci contribuții la înțelegerea/gestionarea situației geopolitice din regiuni ale lumii conectate strategic cu Europa și comunitatea euro-atlantică. Ca o consecință directă a acestei noi conduite, proactive, a României, la creionarea căreia am avut șansa să contribui direct, ambasada țării noastre la Tokyo a fost desemnată punct de contact NATO, după ce, la inițiativa noastră, în decembrie 2023, 8 membri ai North Atlantic Council – NAC au vizitat Japonia pentru prima dată. Sunt succese diplomatice ale Bucureștiului pe care e bine ca publicul să le cunoască.
Shinzo Abe a fost primul premier nipon care a călătorit mii de kilometri, în 2018, pentru o vizită istorică în România, însă ne-am făcut de râs atunci. Cât de greu a fost să se relanseze relațiile bilaterale și care a fost reacția japonezilor?
În diplomație, unde respectul, demnitatea și încrederea sunt prețuite mai mult ca orice, aproape nimic nu este imposibil dacă există voință politică. Nu mă feresc să spun că, în opinia mea, după standardele lumii căreia îi aparținem, România a făcut atunci o gafă. Când am ajuns la Tokyo în august 2021, ecoul negativ al acestui episod nu se stinsese, dar devenise o necesitate să mergem mai departe și să construim alt gen de relație, mai complexă și mai profundă, plecând de la valorile, interesele și percepțiile comune. Acesta era obiectivul central al mandatului meu. Punctele de rezonanță au fost statutul și conduita României și Japoniei de state aflate în prima linie (frontline states) a confruntării globale pentru apărarea ordinii mondiale bazate pe reguli, de unde derivă și subiectele comune de sensibilitate geopolitică. De aici a pornit relansarea dialogului politic și strategic. Restul reprezintă aspecte tehnice care țin de „bucătăria” specifică muncii diplomatice.
Cum ne-ar ajuta Japonia în cazul unui atac rusesc
Ce a contat cel mai mult în această ecuație?
Din câte am înțeles, nu a fost trecut cu vederea nici faptul că România a avut o delegație de înalt nivel (prim ministru și președinte al Camerei Deputaților) la funeraliile naționale organizate de Japonia pentru fostul premier Abe, asasinat în vara lui 2022. De asemenea, în economia generală a relației bilaterale, presupun că a contat foarte mult deblocarea proiectului magistralei M6 a metroului bucureștean (octombrie 2021), finanțat parțial de guvernul de la Tokyo, la doar o lună după ce mi-am depus scrisorile de acreditare la Împăratul Japoniei.
Să luăm în calcul cele mai negre scenarii: Rusia atacă România sau atacă Japonia. Conform parteneriatului strategic, cele două țări s-ar ajuta reciproc dacă una din ele ar fi atacată?
Depinde ce înțelegem prin ajutor. Parteneriatul strategic nu conține o clauză de asistență reciprocă automată sau sprijin mutual în caz de atac. Nici nu cred că este nevoie. România și Japonia aparțin unor alianțe suficient de solide pentru a le garanta securitatea/apărarea în cazul declanșării unei agresiuni. Îndrăznesc să cred însă că, în ce ne privește, această relație de strânsă cooperare cu Japonia este, în sine, un factor de descurajare pentru orice potențial agresor sau inamic. Japonia este membru al G7 și a patra putere economică a lumii, având o anvergură internațională cu care foarte puține state din lume se pot lăuda. Prin urmare, orice atac la adresa României aduce atingere și intereselor unei puteri cu influență globală, ceea ce complică suplimentar planurile agresorului potențial, crescându-i costurile, mai ales că Japonia are investiții importante în România. La rândul ei, România are capacitatea și voința necesare pentru a promova o și mai mare apropiere a UE, dar mai ales a NATO de Japonia, asa cum am arătat mai înainte, ceea ce corespunde intereselor japoneze. Deci, ne putem ajuta reciproc, însă nu neapărat militar, dacă acesta era sensul întrebării.
Fostul președintele Klaus Iohannis a vizitat în 2023 Japonia, după care au urmat alte țări importante din zonă – SIngapore și Coreea de Sud. Ce obiective avea vizita fostului președinte și ce anume din ele s-a concretizat?
Vizita la Tokyo a avut drept scop semnarea Parteneriatului strategic româno-nipon, care a fost îndeplinit. Din Japonia, președintele s-a deplasat în Singapore. Nu cunosc ce obiective au fost urmărite acolo, dar presupun că dialogul cu oficialitățile locale a contribuit la strângerea relațiilor bilaterale. Din câte știu, vizita în Coreea de Sud (RoK) a avut loc în anul următor. Ea a fost precedată de vizita la Seul a prim-ministrului și a președintelui Camerei Deputaților din octombrie sau noiembrie 2022, a cărei agendă fusese convenită, în linii mari, cu ocazia bilateralei RO-RoK de la Tokyo, pe care am avut onoarea s-o organizez în marja participării delegației țării noastre la funeraliile fostului prim-ministru Abe.
Relația Japoniei cu Donald Trump, un exemplu pentru europeni
Se spune că numirea lui Donald Trump a provocat unele fisuri și în relația dintre SUA și Japonia. Cât de grave sunt acestea și în ce măsură ar putea să pericliteze relațiile dintre bilaterale și sistemul de alianțe american în Indo-Pacific?
Eu nu văd o fisură în relația dintre SUA și Japonia. Pe 21 ianuarie anul acesta, ministrul afacerilor externe al Japoniei a trimis o scrisoare de felicitare vicepreședintelui Statelor Unite ale Americii. În această scrisoare, ministrul de externe japonez a declarat că „alianța americano-niponă este piatra de temelie a diplomației și securității Japoniei și va continua să fie fundamentul indispensabil al păcii și prosperității în regiunea indo-pacifică”. Ministrul de externe Iwaya a exprimat, de asemenea, dorinta de a lucra îndeaproape, împreună cu vicepreședintele Vance, “pentru a consolida în continuare relația japonezo-americană și a menține regiunea indo-pacifică liberă și deschisă”.
De remarcat, totodată, că tocmai s-a încheiat vizita la Tokyo a secretarului american al apărării Pete Hegseth, care a dat un semnal puternic că relația americano-niponă rămâne solidă. Îmi închipui că discuțiile au abordat pe larg situația de securitate din Asia de Sud Est și îngrijorările Japoniei față de evoluția acesteia.
Cât de important este acest parteneriat strategic într-o zonă în care interesele americane se ciocnesc tot mai mult de cele ale Chinei?
Ministrul nipon al apărării Nakatani și omologul american au reconfirmat puterea Parteneriatului Japonia-SUA și au subliniat importanța consolidării în continuare a capacităților de descurajare și răspuns ale acestei alianțe, în lumina mediului de securitate din ce în ce mai sever din regiunea indo-pacifică. Personal, cred că parteneriatul japonezo-american în materie de securitate este, într-adevăr, cheia stabilității în Indo-Pacific și nu-mi imaginez ce s-ar putea întâmpla pentru ca acest lucru să se schimbe, mai ales pe fondul creșterii tensiunii în problema Taiwanului, chiar dacă agenda bilaterală conține, inevitabil, și chestiuni economice sau comerciale mai delicate. Ele se vor rezolva, fără îndoială. Din câte cunosc, formatul QUAD, care reunește SUA, Japonia, India și Australia, funcționează, iar noul prim-ministru japonez a lansat ideea unui NATO asiatic. Prin urmare, cred că nu e vorba de fisuri, ci, mai degrabă, de ajustari tactice și consolidări strategice.
România are un pavilion național la Expo Osaka Kansai 2025, care a început de câteva zile. Cum va utiliza România această oportunitate?
La Expo 2025 Osaka, unde se așteaptă peste 28 de milioane de vizitatori din întreaga lume, se va derula un episod foarte important al competiției mondiale pentru relevanță și notorietate. Expun peste 150 de state, dintre care peste 40, inclusiv România, au pavilioane naționale construite. Judecând după calitatea și amploarea investițiilor, va fi un succes uriaș.
Suntem, aici, o echipă a MAE, care gestionează pavilionul național și întregul program al participării României la expoziția mondială. Responsabilitatea e mare, fiindcă vom fi reprezentați timp de șase luni la cel mai mare eveniment internațional de diplomație publică organizat vreodată în Japonia. Țelul Expo 2025 este de a face tranziția la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) și de a permite participanților din întreaga lume să împărtășească viziunea lor asupra unei societăți viitoare în care „nimeni nu este lăsat în urmă”. Se speră ca Săptămânile Tematice, Zilele Naționale și celelalte evenimente vor crea oportunitatea întâlnirii între oameni din întreaga lume și vor duce la noi descoperiri reciproce între națiuni, comunități profesionale și simpli cetățeni ai planetei, precum și la conștientizarea nevoii permanente de dialog și cooperare internațională pentru rezolvarea marilor probleme ale umanității.
Cât de relevant este acest eveniment pentru România?
Tema participării noastre la Expo 2025 este „Romania, Land of Tomorrow”. Sub-tema expoziției, „Saving Lives”, simbolizează angajamentul față de un viitor sustenabil, în timp ce mascota românească a expoziției, pelicanul Haru, întruchipează conservarea ecosistemului și protecția mediului. Pavilionul României a fost proiectat de studenții de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, având ca idee de proiect „Cutia magică”
România a decis să organizeze Ziua Națională în cadrul Expo 2025 pe data de 26 iunie, care este și Ziua Drapelului Național. Ansambluri muzicale, precum Orchestra Simfonică George Enescu, Corul Madrigal, Opera Națională, Violoncellissimo, grupuri de cercetători/oameni de știință, cum ar fi experți implicați în proiectul ELI-NP de la Măgurele, dar și câteva misiuni economice sunt programate să fie prezente la expoziția mondială din Japonia. Pe 26 iunie, profesorul Gerard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică, în jurul ideii căruia s-a construit ELI-NP, va fi oaspetele Pavilionului României. Se poate spune că această expoziție este o oportunitate importantă de a prezenta publicului japonez ceea ce are România mai atractiv și mai interesant, dar și acumulările din relația bilaterală, în special evoluția Parteneriatului Strategic.
La Expo Osaka 2025, România a început o călătorie la sfârșitul căreia sperăm să fie mai cunoscută și mai apreciată, atât în Japonia cât și în lume. Sperăm că mulți români vor profita de această ocazie pentru a vizita Japonia și îi așteptăm să ne treacă pragul.
În ce măsura ar putea o țară ca Japonia, dezvoltată, cu o populație destul de numeroasă, să suplinească, măcar în parte, pierderea pieței de desfacere a SUA, dacă Trump va decide finalmente că vrea sancțiuni?
Relatia economică dintre SUA și Japonia este complexă și consistentă. În 2024, valoarea totală a schimburilor comerciale bilaterale s-a ridicat la aproape 228 de miliarde USD, înregistrându-se un deficit de aproape 70 de miliarde USD în favoarea părții japoneze. Japonia este membră a G7 și a patra putere economică a planetei, așa cum am arătat, după SUA, China și Germania, iar firmele japoneze de top fac parte din cele mai importante lanțuri globale de producție și aprovizionare. Numai Toyota, care este cel mai mare producător de automobile din lume, are 10 fabrici în Statele Unite. Interdependența celor două economii e uriașă. Prin urmare, nu cred că ne putem aștepta la „pierderea pieței de desfacere a SUA” de către firmele japoneze și nici nu știu ce formă vor îmbrăca măsurile tarifare luate de SUA în comerțul cu Japonia. Mai degrabă se poate anticipa o discuție privind echilibrarea balanței comerciale bilaterale, dar rămâne de văzut cum se va face aceasta și ce domenii vor fi vizate.
Afaceri româno-japoneze de peste o jumătate de miliard de dolari
Pentru că aminteam mai devreme despre importanța relațiilor comerciale bilaterale dintre România și Japonia, unde ați identifica dumneavoastră noi oportunități de care am putea profita într-o perioadă în care economia noastră și cea europeană funcționează la cote de avarie?
În ce privește relația economică România -Japonia, trendul este pozitiv. Cifra de afaceri a firmelor cu acționariat japonez din România a fost de 3,6 miliarde de lei în 2023. În mai puțin de trei ani, schimburile comerciale au crescut cu peste 15%, ajungând în 2023 la aproape 1,3 mld USD.
Japonia ocupă locul 21 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină din țara noastră. În prima jumătate a anului trecut, în România activau 410 societăţi comerciale cu capital japonez, valoarea capitalului social subscris fiind echivalentul a 430,199 milioane USD. Volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Japonia în aceeași perioadă a fost de 619,22 milioane de dolari.
Care ar fi principalele domenii vizate?
Cu ocazia vizitei în România a unei delegații japoneze condusă de Shinji Takeuchi, viceministrul economiei, comerțului și industriei, care a participat la prima editie a Forumului energiei România -Japonia, organizat la București, în toamna anului trecut, la inițiativa subsemnatului, s-a stabilit aprofundarea relațiilor bilaterale dintre cele două state prin parteneriate și investiții strategice în domenii precum industrie, energie regenerabilă, noi tehnologii și turism.
Tinta vizată de autoritățile din ambele țări în ce privește investițiile japoneze în România va depăși pragul de 500 milioane USD în următorii ani. Personal, pe lângă domeniile enumerate mai sus, văd oportunități semnificative pentru cooperarea bilaterală în domenii de vârf, cum este producția lentilelor de mare putere, care să fructifice investiția începută la Măgurele de firma Okamoto Optics, precum și în sectorul transporturilor și infrastructurii, în special feroviare. Mă bucur că anul acesta va avea loc, la Iași, cea de-a treia ediție a Forumului inovării România-Japonia, iar cea de-a doua ediție a Forumului bilateral al energiei se va desfășura în marja Expo-Osaka 2025. În acest context, salut anunțul făcut de ministrul energiei privind interesul firmei Itochu de a participa la construcția centralei hidroelectrice de la Tarnița.
Cum stau lucrurile dacă ar fi să ne referim la relațiile dintre Japonia și Uniunea Europeană?
În fine, relația economică UE-Japonia mi se pare că are, de asemenea, o directie foarte bună. 1 februarie 2024 a marcat cea de-a 5-a aniversare a intrării în vigoare a „Acordului de parteneriat economic UE-Japonia – APE”). Punerea sa în aplicare deplină și efectivă rămâne o prioritate politică esențială, ceea ce am putut constata pe durata mandatului la Tokyo, când s-au pus bazele unui dialog între Tokyo și Bruxelles pe tema securității economice, la lansarea căruia am avut onoarea să contribui.
Relații tot mai bune între Tokyo și Bruxelles
Cum ar arăta, în ultimii ani, acest parteneriat economic și schimburile comerciale dintre Europa și Japonia?
Conform statisticilor oficiale, Japonia este al doilea cel mai mare partener comercial al UE în Asia, după China. În același timp, Japonia este al 7-lea cel mai mare partener al UE pentru exporturile și importurile de bunuri (locul 6 la exporturile de bunuri din UE și al 8-lea la importurile din UE).
Comerțul bilateral total cu bunuri și servicii a crescut cu 9 % între 2019, când APE a intrat în vigoare, și 2023 (de la 173 de miliarde EUR la 188,6 miliarde EUR). Comerțul bilateral cu mărfuri cu Japonia este puternic concentrat în sectorul industrial, care a reprezentat 93% din comerțul bilateral de mărfuri în 2023. Importurile de bunuri din Japonia în UE sunt dominate de mașini, autovehicule, produse chimice, instrumente optice și medicale și materiale plastice. Exporturile UE de bunuri către Japonia sunt dominate de produse chimice, autovehicule, utilaje, instrumente optice și medicale, precum și alimente și băuturi.
Între 2019 și 2022, exporturile de bunuri ale UE către Japonia au crescut cu 13,8 % (de la 62,6 miliarde EUR la 71,3 miliarde EUR), în timp ce importurile UE au crescut cu 11 % (de la 63 de miliarde EUR la 70 de miliarde EUR).
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
