Frauda cu TVA este una dintre „cele mai atractive activități criminale din Europa” și duce la o pierdere anuală în bugetul României de 9 miliarde de euro. Joi, 4 septembrie, procurorii Direcției Națională Anticorupție (DNA) au reținut cinci persoane într-un dosar care are frauda cu TVA pe teritoriul țării în prim-plan.
Surse judiciare au explicat pentru Digi24.ro cum au reușit mai multe persoane, ajutate și de un inspector ANAF, să pună în practică o schemă amplă care a produs, în final, un prejudiciu la bugetul de stat de aproape 20 de milioane de euro. Dosarul deschis de Direcția Națională Anticorupție (DNA) ar fi în jurul unor persoane din spatele platformei leasingautomobile.ro și a firmelor deținute de aceste persoane, au explicat surse judiciare pentru Digi24.ro. În același timp, în dosar este vizată și o inspectoare din cadrul ANAF Iași, Elena Beleca (plasată sub control judiciar), care ar fi încercat să ascundă frauda. Cinci persoane au fost reținute în acest caz, iar procurorii au instituit sechestre asupra a sute de mii de euro cash și peste 50 de automobile de lux. Detalii, aici.
„Firma a crescut devenind un lider pe segmentul de comerț cu mașini rulate. Această evoluție este o urmare firească a unui comportament corect în piață, a serviciilor pe care le oferim si a recunoașterii acestora de către clienții noștri. Am devenit, astfel, etalonul în această piață”, este descrierea de pe site-ul platformei. În realitate, însă, procurorii vorbesc de o schemă amplă, care l-ar avea în centru pe Gabriel Hăulică (reținut în acest dosar), un afacerist care a mai fost în vizorul anchetatorilor pentru infracțiuni de evaziune fiscală. În același timp, din presă reiese că acesta a mai deținut companii care au intrat în faliment cu datorii de zeci de milioane de lei la stat. Implicat în această schemă ar mai fi și Gigi Bracaci (reținut în acest dosar), descris pe platforma leasingautomobile.ro drept „un antreprenor curajos” care „a studiat și experimentat în acest domeniu, cristalizând o viziune asupra unui comerț civilizat, transparent, la costuri corecte în vânzările de mașini rulate”.
Cei doi, potrivit surselor judiciare, ar fi fost ajutați de angajații companiilor pe care le controlau. De exemplu, un contabil, Florin Brânză (plasat sub control judiciar în acest dosar) care ar fi ajutat la punerea în practică a schemei complexe de fraudă cu TVA, ar fi fost recompensat, doar pentru rezolvarea unor „probleme” dintr-un trimestru, cu 65.000 de lei.
Cum funcționa, concret, frauda cu TVA în dosarul documentat de DNA
DNA suspectează, însă, că Gabriel Hăulică și patru firme pe care le deține, alături de alte șapte firme care au legătură cu Gigi Bracaci și platforma leasingautomobile.ro, ar fi pus în practică o schemă de evaziune fiscală care ar fi produs statului un prejudiciu de 96 de milioane de lei, adică aproximativ 20 de milioane de euro, după cum au explicat pentru Digi24.ro surse apropiate anchetei. În această schemă, potrivit surselor judiciare, se vorbește despre două tipuri de companii: companii beneficiar real (cele legate de platforma leasingautomobile.ro) și companii tip „bidon” (cele deținute de Gabriel Hăulică). Cele 11 companii au raportat achiziții intracomunitare de mașini second-hand (din Germania, în principal) de 465 de milioane de lei, pentru care au plătit TVA de 7,8 milioane de lei, deși valoarea reală a taxei pe valoare adăugată depășea 88 de milioane de lei. Schema, potrivit surselor judiciare, explicată într-un mod simplificat, ar fi următoarea:
- Firmele „benenficiar real” au cumpărat într-un an, din Germania, autoturisme de 100 de lei (sumă expusă cu titlu de exemplu), pentru care era necesar de plătit TVA de 19 lei către bugetul de stat;
- Însă achizițiile de la compania germană nu erau facturate direct de către firmele „beneficiar real”.
- Pe lanțul de tranzacționare au apărut, în mod artificial, potrivit surselor citate de Digi24.ro – „firmele bidon”.
- Aceste „firme bidon” erau cele care, doar pe hârtie, cumpărau mașinile de la compania germană. Achiziția era făcută în regim de taxare inversă (adică se colectează TVA doar când mașinile sunt vândute în România);
- Aceleași „firme bidon”, ulterior, vindeau (tot pe hârtie) mașinile către firmele „beneficiar real”. Acest lucru dădea posibilitatea firmelor „beneficiar real” să deducă TVA de 19 lei;
- La final, firmele „beneficiar real” vindeau mașina clientului și încasau TVA de 19 lei de la acesta, ceea ce presupunea că nu mai trebuie să plătească taxa către bugetul de stat (pentru că, anterior, aveau posibilitatea să deducă aceeași sumă).
Schema continua, în ideea în care societatea „bidon”, care colecta TVA de 19 lei de la „societatea beneficiar real”, bani pe care trebuia să îi plătească la bugetul de stat, înregistra de la o altă companie achiziții fictive de 200 de lei (sumă expusă cu titlu de exemplu).
- Pentru că și societatea „bidon” trebuia la rândul ei să plătească TVA pentru vânzarea de mașini către societatea „beneficiar real”, înregistrarea de achiziții fictive de marfă îi permitea societății „bidon” să își deducă o parte din cei 19 lei.
- Ulterior, în contabilitatea societății „bidon” se produceau mai multe artificii prin care achiziția fictivă era mascată pentru a trece cu bine peste posibile controale ale ANAF și pentru a reuși să reducă, pe hârtie, valoarea TVA de plătit către bugetul de stat.
Această schemă amplă, potrivit surselor judiciare citate de Digi24.ro, permitea companiilor ca pentru o achiziție de mașini, de 100 de lei (sumă menționată cu titlu de exemplu), pentru care era necesară plata a 19 lei (adică valoarea TVA) către buget, să fie plătiți efectiv 0,1 lei. Surse apropiate anchetei au mai precizat pentru Digi24.ro că din conturile unei companii implicate în această schemă au fost retrași, aproape zilnic, timp de trei ani, în total 30 de milioane de lei.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
