Festivalurile de vară se dovedesc, an de an, focare de droguri care pun în pericol viața tinerilor. Deși pericolul este în creștere, noul partid al lui Dacian Cioloș vrea o legalizare mascată sub forma dezincriminării, ceea ce ar încuraja consumul de substanțe.

Festivalurile de vară din România au ajuns cea mai mare piață pentru consumatorii și traficanții de droguri, iar acest lucru este confirmat de anchetele polițiștilor. La festivalul Neversea, organizat la Constanța, au fost oprite 50 de persoane care aveau asupra lor droguri, fiind vorba atât de consumatori, cât și de dealeri.

La festivalul Untold, din Cluj, în prima zi au fost oprite 30 de persoane care aveau asupra lor droguri, iar în a doua zi alte 45. De asemenea, în apropierea festivalului a fost arestat un dealer care încerca să vândă droguri spectatorilor.

Festivalul Electric Castle a avut și el numeroase cazuri de droguri: 57 de persoane au fost oprite de polițiști deoarece aveau asupra lor droguri.

Drogurile ucid

Fenomenul drogurilor începe să cucerească adolescenții și tinerii din România, provocând anual morți. În urmă cu câteva zile, o fată de 16 ani a murit în urma consumului de droguri. Aceasta ar fi fost drogată de un dealer de droguri cu care s-a întâlnit.

În luna aprilie, un tânăr de 20 de ani a fost găsit mort în căminul studențesc, după o supradoză de droguri. Acesta avea de mai mult timp probleme cu droguri și ar fi suferit de depresie.

Din datele Agenției Naționale Antidrog reiese că, în doar 12 ani, consumul de droguri în România a crescut de 5 ori. Dacă în 2007 erau doar 3,7% dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani care consumaseră droguri, în 2019 s-a ajuns la 16,9%.

În fiecare an mor zeci de persoane în urma consumului de droguri, iar aproape 70% din cazuri sunt la persoane cu vârsta între 20 și 39 de ani. În 2019 s-au înregistrat 45 de decese, în 2020 au fost 29, iar în 2021 a scăzut la 25. Cele mai multe cazuri apar la bărbați. În urmă cu 20 de ani, România avea doar 12 decese.

Pe măsură ce a crescut consumul de droguri în țara noastră a crescut și numărul deceselor asociate consumului. De asemenea, drogurile nu ucid doar prin supradoză, ci au și numeroase alte efecte precum transmiterea HIV sau hepatitelor. În 2019, în Uniunea Europeană se identificau 849 de cazuri de HIV transmise în urma consumului de droguri.

ANA informează că 21% dintre consumatorii de droguri injectabile sunt pozitivi la HIV: „În funcție de statusul serologic auto-declarat de beneficiari, în anul 2021, pentru consumatorii de opiacee injectabile se înregistrează o prevalență a HIV de 21,3%, a VHC de 68,5% și a VHB de 8%, cifre similare cu cele înregistrate în cazul întregii populații de persoane care își injectează droguri admise la tratament în anul de referință”, arată ANA.

Un alt aspect foarte important de care trebuie să ținem cont este și numărul accidentelor rutiere provocate de persoane aflate sub influența drogurilor.

REPER-ul lui Cioloș legalizare mascată

REPER, noul partid înființat de Dacian Cioloș, militează pentru o legalizare mascată a drogurilor în România, prin dezincriminarea consumului de canabis. USR-iștii recrutați de Cioloș vor să se renunțe la închisoare pentru consumatorii de droguri până la 3 grame și au depus un proiect de lege în acest sens.

REPER-iștii lui Cioloș au promovat drogurile și la festivalul SAGA, unde anul trecut a murit un tânăr chiar în urma consumului de droguri.

„Dacă ați fost la Saga, înseamnă că i-ați văzut pe colegii mei promovând proiectul 3 grame. Adică proiectul nostru de lege care dezincriminează posesia de canabis pentru consum propriu până la 3 grame”, scria Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, pe rețelele de socializare.

Planul partidului lui Cioloș este acela de a legaliza toate drogurile. Pentru proiectul de lege privind dezincriminare, REPER a lucrat cu un student român din Marea Britanie care susține, în mai multe video-uri pe YouTube, că „toate drogurile ar trebui să fie legale”. REPER se transformă într-un avocat al consumatorilor și traficanților de droguri, încurajându-i pe tineri să consume „3 grame de droguri”. De altfel, pe rețelele de socializare REPER vorbește despre „3 grame legal”, după cum se poate observa în fotografia de mai sus.

Actualele măsuri de combatere a traficului și consumului de droguri au făcut ca România să fie unul dintre state UE cu cel mai mic trafic și consum. O eventuală relaxare a pedepselor nu ar face decât să ducă la o explozie a consumului, așa cum s-a întâmplat în țări precum Spania sau Olanda, care au devenit narco-state.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News