Reducerea consumului, creșterea prețurilor și a evaziunii fiscale sunt câteva dintre reacțiile pe care le va avea societatea românească la pachetul austerității propus de Bolojan. Cele mai nocive răspunsuri vor veni însă din zona investitorilor, explică economistul Radu Nechita.
Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, arată care va fi reacția societății, a companiilor și a simplilor cetățeni, fie că sunt angajați sau pensionari, vis-à-vis de măsurile de austeritate luate de guvernul Bolojan. Efectele vor fi variante, de la scăderea consumului până la evaziunea fiscală, dar cea mai gravă se referă la reducerea interesului investitorilor străini pentru România, în contextul creșterii impozitelor pe profit și pe dividente, este specialistul de părere.
„Se dă startul creșterilor de prețuri”
În ceea ce privește societatea, economistul susține că vom asista la o comprimare a venitului disponibil pentru consum. „Lucrurile vor fi mai scumpe, deci vor cumpăra mai puține lucruri, vor avea mai puțin bani. Adică în momentul în care lista ta de produse prioritare îți consumă o parte mai mare din venit, rămân mai puțini bani disponibili pentru alte lucruri. Deci vor fi sectoare care vor fi lovite. Oamenii își vor restrânge anumite cheltuieli și impactul asupra economiei va fi foarte, foarte diferențiat”, detaliază el.
O strategie de adaptare va fi, în contextul creșterii prețului la diverse produse, orientarea clienților de la produsele de marcă spre produsele generice sau produsele de calitate mai redusă. „Își vor realoca bugetul fiecare în funcție de preferințele sale. Este foarte greu de prevăzut la nivel de detaliu ce se va întâmpla, dar multe, multe sectoare își vor vedea vânzările reduse. Poate că unii vor pleca mai puțin în concediu sau vor avea concedii mai scurte. Poate că vor pleca în concediul, dar nu vor lua berea de pe terasă, ci o vor lua din supermarket, nu vor lua berea cea mai scumpă, o vor lua pe cea mai ieftină, nu vor lua două table de mici, vor lua una și așa mai departe. Vor face, poate, mai puține grătare sau poate vor face mai multe grătare și nu vor merge la terase”, a explicat Nechita.
În ceea ce privește companiile, Nechita susține că deciziile vor depinde de nivelul de concurență din piața respectivă. „Dacă avem foarte, foarte mare concurență, probabil o parte din creșterile de preț rezultate în urma creșterii TVA vor fi absorbite parțial prin reducerea marjei de profit, adică nu toată creșterea de TVA va fi reflectată în preț. Este foarte posibil, având în vedere anticipările inflaționiste și faptul că în continuare politica monetară este una foarte relaxată, fiind un moment în care se schimbă, se bulversează toată piața, firmele care au amânat eventuale creșteri de preț determinate de creșterea costurilor de teamă că vor pierde cota pe piață, acum știind că și concurenții lor sunt în aceeași situație vor zice, „domne, nu contează, și dacă noi mărim prețul astăzi, ei amână până mâine, poimâine, dar tot vor face și ei acest lucru pentru că suntem cu toți în aceea situație. Și atunci este un semnal care dă startul la creșterile de prețuri care au fost amânate, cu strângeri din dinți din partea întreprinzătorilor, de teama concurenței.”
„În sistemele cu concurență mai mică, creșterile le vor plăti clienții”
Nechita a trecut cu analiza la piețele în care nu există așa mare concurență. „Aici vorbim de utilități, de sectorul bancar. Da, avem circa 30 de bănci, dar sistemul este cam un fel de cartel, el operează cam în același fel. Este foarte greu să găsești un produs substituibil creditului bancar sau, mă rog, produsul substituibil, amanetul sau știu eu, IFN-urile, oferă condiții mai puțin avantajoase. Concurența pe piața serviciilor bancare în România este mai mică decât ar fi dezirabilă. Sectorul bancar va fi mai în măsură decât altele, alte sectoare mai concurențiale, să repercuteze asupra asupra consumatorului final orice creștere de impozit, nu mă refer la TVA neapărat, orice creștere de impozit, cum ar fi impozitul pe profit, supra-taxa pe profiturile bancare, toate aceste lucruri se vor reflecta în dobânzi mai mari, servicii bancare mai scumpe în viitor sau de calitate mai redusă.”
„Îți nenorocești creșterea viitoare și nu e sigur că se va colecta mai mult”
Nechita vorbește despre efectul creșterii impozitului pe profit și pe dividende. „Au mărit și impozitul pe profit de la 10 la 16% din ianuarie 2026, dar și impozitul pe dividende, tot la 16%. Deci o dată impozitezi profitul cu 16% și după aia, dacă vrei să scoți dividende din activitatea ta antreprenorială, mai ești impozitat cu încă 16%. Ei, aici e ca și cum ți-ai pune oile să pască grâu proaspăt încolțit, în sensul că tu îți nenorocești creșterea viitoare. Și aici este o problemă deosebit de gravă”, explică economistul.
Nechita susține că decenii de educație centrată pe „lupta de clasă”, îi vor face pe mulți români să accepte cu ușurință aceste majorări. „Dar noi ce trebuie să înțelegem? Că prosperitatea noastră viitoare, creșterea nivelului de prosperitate depinde direct de capitalul care există în țara asta. Capital național trebuie acumulat, trebuie extins și pentru că asta ar lua prea mult timp, avem nevoie și de capital străin. Deci noi trebuie să atragem capitalul din altă parte să vină la noi. De ce ar veni capitalul din Franța, Germania sau din alte țări de unde vine acum? Olanda, Italia, Austria și așa mai departe. De ce ar veni la noi dacă ratele de impozitare ar fi la fel de mari sau poate chiar mai mari decât la ei în țară?”, se întreabă el retoric.
În plus, investitorii vor avea de gestionat probleme precum haosul legislativ, riscul valutar, deoarece încă nu suntem în zona euro, toate aceste incertitudini cu care românul s-a obișnuit.
„Deci, singura noastră șansă de a atrage capital din străinătate este să avem un mediu de afaceri mai atractiv, iar o componentă acestei atractivități este o rată de impozitare a capitalului mai redusă. Noi am lovit exact aici. Și da, probabil se vor obține mai mulți bani acum, dar nu este sigur. Dar nu este sigur”, a detaliat profesorul.
În foarte multe situații cu o rată de impozitare mai mare, spune el, poți să ajungi în situația de a colecta mai puțin decât colectai înainte, când aveai impozite mai mici. Și invers, cu o rată de impozitare mai mică, poți să ajungi în situația de a colecta mai mult, concluzionează el.
Pachetul de măsuri anunțat de Guvern:
- TVA reorganizat: cota standard crește la 21%, iar cota redusă va fi de 11% pentru alimente de bază, medicamente, lemne, cărți, energie termică și HORECA.
- Accize crescute: cu 10% la alcool și carburanți, majorări și pentru tutun.
- CASS pentru pensiile mari: contribuția se aplică doar pentru partea care depășește pragul de 3.000 de lei.
- Taxarea capitalurilor mari: impozitul pe dividende va ajunge la 26% din 2026.
- Impozite suplimentare: pe profiturile bancare și ale companiilor de jocuri de noroc; suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc.
- Înghețarea unor cheltuieli bugetare: inclusiv înghețarea pensiilor și salariilor bugetare în 2026.
Detalii despre lista finală a măsurilor de austeritate găsiți aici – Guvernul a adoptat amendamentele propuse la legea austerității, inclusiv cele referitoare la plata CASS pentru pensionari, dar și în privința anumitor aspecte legate de TVA.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
