Alegerile parlamentare din 2024 demonstrează o prezență la urne care ne amintește de anii 90, când lupta pentru Parlament era foarte importantă. În ultimii 20 de ani, alegerile parlamentare au pierdut foarte mult din prezență deoarece au fost separate de cele prezidențiale.
Ultima dată când parlamentarele au reușit să înregistreze o prezență de peste 50% a fost în 2004, în urmă cu 20 de ani. În 2004, alegerile parlamentare au fost organizate pe 28 noiembrie, simultan cu primul tur pentru alegerile prezidențiale. Prezența la urne în 2004 a fost de 58,5%, fiind înregistrate 10,7 milioane de voturi.
În 2000, situația a fost asemănătoare și alegerile parlamentare au fost organizate simultan cu primul tur al alegerile prezidențiale. Prezența la urne, în 2000, a fost de 65,31% și au votat 11,5 milioane de români. În 1996, când grupul lui Ion Iliescu a fost învins pentru prima dată, prezența la alegerile parlamentare a fost de 76%, fiind organizate cu primul tur de la alegerile prezidențiale. În 1992, circa 12,5 milioane de români s-au prezentat la urne pentru alegerile parlamentare, ajungându-se la o prezență de 76,29%.
Cum au căzut în umbră alegerile parlamentare
Alegerile parlamentare sunt cele mai importante, deoarece ele decid puterea legislativă și formarea viitorului Guvern. Parlamentul are o mulțime de puteri, în timp ce președintele are puteri limitate. Din 1990 și până în 2004, prezidențialele și parlamentarele au mers împreună și au scos la urne peste 10 milioane de români.
În timpul guvernului Năstase, de la începutul anilor 2000, s-a decis ca mandatul președintelui României să fie mărit de la 4 la 5 ani, începând din 2004. Astfel, alegerile parlamentare s-au separat de cele prezidențiale și au pierdut o mulțime de voturi, menținându-se mereu în jurul pragului de 40%.
Adrian Năstase, premier în acea perioadă, s-a apărat și a spus că decizia de a mări mandatul președintelui nu i-a aparținut, ci a venit de la fostul PD.
„Mulţi mă acuzau pe mine. Am dat documentul pe blog că propunerea a venit din partea PD-ului şi a lui Iorgovan. A fost o propunere comună, pe model francez, mandatul de 5 ani. Deci nu a fost propunerea mea”, a explicat Năstase, în 2023.
În 2008, prezența la alegerile parlamentare a doar de doar 39%, pierzând peste 20 de procente în doar 4 ani. În 2008 s-au înregistrat doar 7,2 milioane de voturi. Peste 3,5 milioane de români au refuzat să se mai prezinte la urne pentru a-și alege Parlamentul, comparativ cu 2004.
Nici anul 2012 nu i-a motivat pe români să iasă la vot pentru Parlament. Deși PNL și PSD formaseră celebrul USL, prezența la urne pentru parlamentare a fost la 41%, cu un număr total de 7,6 milioane de voturi. În 2016, prezența a scăzut la 39%, înregistrându-se 7,2 milioane de voturi.
Anul 2020 este un caz special pentru că s-a votat într-o pandemie, ceea ce a afectat prezența la urne. La alegerile parlamentare din acel an au votat doar 31% dintre românii cu drept de vot, adică au fost 5,9 milioane de voturi. Orice comparație cu 2020 este incorectă deoarece votul din urmă cu patru ani nu s-a desfășurat în condiții normale, ci într-o pandemie care punea în pericol viața cetățenilor.
După 20 de ani, parlamentare și prezidențiale împreună
Alegerile parlamentare și cele prezidențiale sunt din nou în același an, chiar dacă nu se organizează în aceeași zi cum era acum 24 de ani. Efectul alegerilor prezidențiale este deja vizibil în toată țara. La ora 15, prezența la urne la parlamentare a ajuns deja la 33%, deci a depășit-o pe cea din 2020.
Alegerile parlamentare din 2024 vor marca cea mai mare prezență din ultimii 20 de ani. De asemenea, există șanse ca prezența la parlamentare să fie mai mare decât cea de la prezidențialele de pe 24 noiembrie. În urmă cu o săptămână, prezența la vot a fost de 52,55%, fiind înregistrate 9,4 milioane de voturi.
Totuși, votul de astăzi arată că alegerile parlamentare trebuie să fie organizate odată cu alegerile prezidențiale, pentru a atrage un număr mare de votanți. Dacă cele două rămân în ani separați, cum s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, interesul pentru parlamentare va scădea la pragul de 40%.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
