Ucraina a semnat acorduri de securitate cu mai multe state NATO, iar Guvernul României negociază cu Kievul un astfel de acord. Chiar dacă acordurile ar trebui să fie despre securitate, acestea se concentrează pe aspecte de reformă și dezvoltare. Statele europene nu se grăbesc să sară în ajutorul Ucrainei nici după semnarea acestor acorduri.
În primul rând, acordurile nu sunt pentru garantarea securității sau integralității teritoriale a Ucrainei, așa cum și-ar dori guvernul de la Kiev. Titlul documentelor semnate este următorul: „Acordul de cooperare pentru securitate”. Iar cooperarea va avea loc în mai multe domenii. Cele trei acorduri sunt, în mare parte, foarte asemănătoare, cu capitole chiar copiate unii de la alții.
Ce propun cele trei state NATO
Marea Britanie precizează că, în 2022 și 2023, a oferit Ucrainei ajutoare militare în valoare de 2,3 miliarde de lire pentru fiecare an, iar în 2024 vrea să ofere 2,5 miliarde de lire pentru armamentul Ucrainei. Britanicii se angajează să contribuie la dezvoltarea militară a Ucrainei, să-i ajute să treacă la armamentul NATO, dar și să monitorizeze mișcările inamicului.
Franța a fost și ea generoasă cu Ucraina, oferind ajutoare militare de aproape 3 miliarde de euro pentru fiecare an. Italia nu precizează cât valorează ajutorul militar, dar arată că a oferit 8 astfel de ajutoare în 2022 și 2023. De asemenea, guvernul de la Roma a mai oferit peste 2 miliarde de euro ajutoare financiare pentru ucraineni.
Marea Britanie vrea să-i convingă pe producătorii de armament să transfere în Ucraina lucrările pentru repararea sau întreținerea armelor de război. Britanicii și francezii vor să dezvolte industria militară din Ucraina și să o transforme în una dintre cele mai performante din NATO.
Marea Britanie, Franța și Italia se angajează să ajute Ucraina și în domeniul cyber security. Kievul va beneficia de ajutor pentru a se apăra de atacurile hackerilor și va primi suport IT pentru a-și dezvolta infrastructura digitală.
Guvernul de la Londra s-a angajat să ofere un sprijin fiscal de aproximativ 4,2 miliarde de lire sterline și peste 640 de milioane de lire ajutor umanitar. De asemenea, britanicii, francezii și italienii vor să ajute la reconstrucția Ucrainei și îndeamnă guvernul de la Kiev să atragă finanțatori.
Situația economică a Ucrainei este cea mai dificilă din Europa, iar Kievul trebuie să facă mari eforturi pentru a convinge investitorii. Statele NATO arată, în acordul semnat, că vor ajuta Ucraina să convingă partenerii și finanțatorii străini.
Cele trei acorduri se concentrează pe reformelor pe care trebuie să le implementeze Ucraina. Deși acordul este de cooperare pentru securitate, Ucraina trebuie să reformeze mai multe instituții. Kievul trebuie să intensifice lupta împotriva corupției. Britanicii, francezii și italienii sunt conștienți că partenerii lor din Est au o mare problemă la acest capitol, inclusiv cu criminalitatea organizată.
Cea mai importantă reformă va fi cea în domeniul securității, unde Ucraina va fi nevoită să introducă un control civil al forțelor armate și al serviciilor secrete, pentru a oferi mai multă transparență și a reduce controlul politic.
Marea Britanie și Franța se concentrează foarte mult pe o reformă militară, în timp ce Italia mizează mai mult pe o reformă a sistemului de justiție, a administrației publice și a sectorului energetic din Ucraina. La acest capitol, statele europene își separă drumurile și fiecare se concentrează pe zona sa de interes. Din cele 3 acorduri reiese că Ucraina mizează foarte mult pe ajutorul militar din Franța și Marea Britanie, iar Italia contribuie mai ales cu pregătirea militarilor ucraineni și mai puțin cu arme.
Ce se va întâmpla în cazul unui nou atac?
Toate cele trei state iau în calcul o altă invazie a Ucrainei din partea Rusiei. Acestea au un paragraf comun care spune:
„În cazul unui viitor atac armat rusesc împotriva Ucrainei, la cererea oricărui dintre participanți, participanții se vor consulta în termen de 24 de ore pentru a determina măsurile necesare pentru a contracara sau descuraja agresiunea.”
Niciun stat nu precizează că va apăra militar Ucraina sau un atac împotriva Ucrainei va fi un atac împotriva participanților. Acest paragraf din acord lasă doar posibilitatea de a ajuta Ucraina la fel ca și până acum.
Acordul nu este pentru garantarea securității, iar autoritățile de la Kiev nu câștigă nimic în plus față de ceea ce au primit până acum. Toate măsurile din acord au fost sau sunt în prezent implementate în Ucraina, deși guvernul de la Kiev are probleme cu reformele interne ce întârzie să apară. Nu există un garant al securității pentru Ucraina.
Acordurile semnate sunt doar instrumente politice care îl ajută pe Volodimir Zelenski pe plan intern, într-o perioadă în care este contestat. Președintele Ucrainei vrea să demonstreze că Ucraina nu este lăsată singură, după ce ajutoarele financiare și militare au întârziat în ultimele luni. În același timp, statele NATO își declară angajamentul pe termen lung, după ce Rusia a precizat deja că războiul va fi unul de uzură.
Giorgia Meloni, premierul Italiei, a precizat la întâlnirea G7, organizată la Kiev în acest weekend, că Ucraina este casa Italiei.
„Acest pământ este casa noastră și ne vom face datoria pentru a o apăra”, a spus premierul Italiei.
O declarație care este, cel puțin, lipsită de inspirație, dar arată populismul guvernului de la Roma care încearcă să aibă un loc pe scena internațională. Premierul Italiei s-a implicat într-o cursă de declarații propagandistice fără vreun argument istoric sau politic.
Va semna România acordul?
Oficialii de la Kiev declarau, în urmă cu câteva săptămâni, că negociau un astfel de acord și cu România, însă autoritățile de la București nu sunt la fel de transparente ca statele din Vest. În aceste negocieri era implicat chiar Iulian Fota, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. În urmă cu câteva zile, Fota a fost demis din funcție, recunoscând că avea o viziune diferită de colegii săi din minister.
Guvernul României nu a mai făcut niciun pas pentru un viitor acord pentru securitate cu Ucraina, iar demiterea lui Fota ar putea fi chiar un mesaj pentru Kiev. Spre exemplu, Statele Unite ale Americii nu și-au arătat intenția de a semna un astfel de acord cu Ucraina. Până în prezent, Canada, Danemarca, Anglia, Italia, Franța, Olanda și Germania au semnat aceste acorduri de cooperare pentru securitate.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
