România a fost ținta unei campanii coordonate la nivel digital de amplificare a clivajelor sociale și de exploatare a vulnerabilităților instituționale, în scopul subminării proceselor democratice, arată un raport realizat de experți ai institutului britanic The Foreign Policy Centre, notând că mesajele electorale ale candidatului Călin Georgescu au fost promovate masiv pe diverse platforme online.
”Călin Georgescu a sfidat toate așteptările când s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din România, desfășurat în noiembrie. Deși rezultatul i-a șocat pe mulți, trebuie analizată posibilitatea interferențelor externe, care au exploatat diviziunile sociale și lipsa de implicare în politică, resimțite în prezent în România, pentru a înțelege cât de posibilă și probabilă era o astfel de situație”, arată un raport realizat de experți ai institutului britanic The Foreign Policy Centre – Andra-Lucia Martinescu, Sorina Stallard, Alina Balatchi-Lupascu și Mihai George Forlafu, împreună cu specialiști din cadrul ”Ostavul Data Team” – Yan Kurtov, Dmytro Bilash, Dmytro Plieshakov și Yevhen Popov.
Specialiștii au utilizat un instrument digital bazat pe inteligență artificială (Osavul), destinat detectării riscurilor informaționale, pentru a arăta cum rețelele online au amplificat profilul candidatului Călin Georgescu astfel încât să îl propulseze în centrul atenției politice.
”Rețele de influență: Decodificarea ingerințelor străine în alegerile din România”
Analiza, produsul unui investigații realizate prin colaborarea unor experți, a avut rolul de a produce argumente independente și a demonstra cum actori străini exploatează activ clivajele sociale și vulnerabilitățile sistemice pentru a influența rezultatele electorale, cazul lui Călin Georgescu fiind folosit ca exemplu.
”Am identificat 614 rețele online (website-uri, canale de social media, conturi online), cele mai multe cu afiliere rusă, care au amplificat profilul candidatului român și ideile acestuia printr-un vast ecosistem al platformelor de socializare online (spre exemplu: Telegram, Facebook, Twitter/X, etc), pe mai multe continente și în mai multe limbi”, arată raportul realizat de specialiștii The Foreign Policy Centre.
”Operațiune hibridă pentru destabilizarea unui stat NATO și UE”
Autorii constată că ”operațiunea hibridă” are rolul ”destabilizării” unui stat membru al Uniunii Europene și al NATO, înscriindu-se într-un efort ”geopolitic” de perturbare a coeziunii euro-atlantice.
”Această operațiune hibridă de interferențe electorale, orchestrată metodic pentru destabilizarea unui stat din cadrul NATO și al Uniunii Europene, se extinde mult dincolo de România. Reflectă o agendă geopolitică mai largă, menită să fractureze coeziunea euro-atlantică, să slăbească reziliența regională și să submineze continuarea sprijinului pentru Ucraina. Campania în scopul destabilizării s-ar putea să nu se limiteze la influențele ruse, în contextul în care alți actori străini care dispun de capabilități similare și folosesc același mod de operare (spre exemplu, China și Iranul) au contribuit, chiar dacă în mod limitat, la diseminarea eforturilor evidențiate. Rămâne de văzut dacă aceste acțiuni limitate pot fi considerate acțiuni coordonate, întrucât rămân de analizat multe dovezi”, subliniază autorii.
Călin Georgescu, promovat masiv pe platforme online
”Înaintea alegerilor prezidențiale și cu o intensificare specială între cele două tururi de scrutin, prezența lui Georgescu în mediile de socializare online și în schimburile de mesaje a înregistrat niveluri de creștere semnificativă pe diverse platforme online, cel mai vizibil pe TikTok”, constată autorii raportului.
Curentul de extremă-dreapta este în ascensiune în România, pe fondul nemulțumirii față de clasa politică
De altfel, raportul constată că, în România, există ”o serie de factori care conspiră la slăbirea legitimității proceselor democratice, furnizând teren fertil interferențelor negative străine”.
”Principalul factor este ascensiunea constantă a extremismului de dreapta (…). În 2024, partidele de extremă-dreapta au obținut în total 32% din voturi, o creștere notabilă față de rezultatele alegerilor parlamentare din 2020 (…). Această traiectorie de creștere constantă a semnalat nemulțumirea tot mai mare a anumitor segmente de alegători, care au căutat alternative radicale la curentul politic central (…)”, notează autorii raportului.
Tendințele de radicalizare din România și din alte țări sunt anterioare alegerilor din 2020, dar s-au accelerat din cauza perioadelor de turbulențe economice, de crize ale nivelului de trai și în contextul pandemiei.
”Eșecurile instituționale în atenuarea nesiguranței socio-economice au accentuat nemulțumirile publicului și deconectarea de viața politică. Dezamăgiți de ceea ce percep a fi ineficiența democrației liberale, mulți alegători au gravitat spre populism, spre lideri autoritariști sau spre mișcări radicale care promit schimbări rapide, adesea în detrimentul normelor democratice”, subliniază autorii.
Conexiuni în străinătate și interferențe
”Deși mesajele de campanie îl prezintă pe Georgescu drept «adevărat patriot român» și «salvator providențial», a cărui «principală prioritate este România», mesajele se aliniază puternic cu poziții susținute de Kremlin, reiterând frecvent (…) conținut promovat oficial de regimul rus. Acest lucru evidențiază o strategie deliberată de introducere a unor elemente externe în retorica naționalistă, o caracteristică a operațiunilor coordonate care vizează dezinformarea și influențarea opiniilor”, explică autorii, notând că similitudinea cu mesajele pro-ruse din Republica Moldova sugerează un ”cadru de mesaje testat deja” care a fost adaptat României.
Pe baza analizelor efectuate cu sistemul Osavul, asupra a 3.590 de publicații și mesaje de promovare a lui Călin Georgescu începând din mai 2023, ”am identificat un arsenal al dezinformării care a inclus 144 de actori/rețele specializate în campanii pentru dezinformare și 469 de operațiuni potențiale de influențare”, subliniază autorii, precizând că ”cei mai mulți actori afiliați statelor care l-au promovat sau au făcut referiri la Georgescu erau de origine rusă”.
”Datele sugerează un model de amplificare coordonată pentru promovarea ideilor de campanie ale lui Georgescu în diverse medii și platforme (…). Momentul, amploarea și creșterile sincronizate (ale vizualizărilor, mesajelor și reacțiilor) evidențiază un efort strategic coordonat de amplificare a vizibilității și reacțiilor referitoare la personalitatea și ideile lui Călin Georgescu”, arată raportul.
”Această amplificare deliberată exploatează, prin conținut puternic de polarizare, fracturi societale latente și vulnerabilități instituționale, pentru a submina din interior legitimitatea proceselor democratice. România nu este un caz singular, lucru evidențiat de extinderea dincolo de frontiere a campaniilor de influențare menite să destabilizeze regiunea. Cu toate acestea, este un exemplu relevant despre amploarea problemei interferențelor electorale prin campanii online masive”, subliniază autorii.
Necesitatea reglementărilor de creștere a responsabilității platformelor online
Experții institutului The Foreign Policy Centre avertizează că ”transformarea platformelor digitale în arme pentru operațiuni coordonate de influență și dezinformare a creat ecosisteme nereglementate și izolate care se dezvoltă în societăți ce suferă de lipsă de implicare politică și de nemulțumire”.
”Pentru a garanta integritatea democratică, este nevoie urgentă de redefinirea modalităților de tragere la răspundere a platformelor de socializare online, în calitățile de vectori de interferențe electorale, și de aplicare a unor standarde și norme internaționale și naționale. Chiar dacă România și Europa se confruntă cu provocări semnificative, există motive de optimism prudent. Instrumentele de abordare a provocărilor există, iar un efort colectiv al țărilor din zona euro-atlantică poate consolida angajamentele pentru securitate, stabilitate și stat de drept”, subliniază autorii raportului.
Curtea Constituțională a României a decis anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Decizia a fost luată pe baza articolului care stipulează că CCR trebuie să vegheze la respectarea procedurii electorale pentru alegerea președintelui României și să confirme rezultatele alegerilor. Președintele Klaus Iohannis a aprobat declasificarea informațiilor prezentate de SRI, SIE și MAI în ședința CSAT, în legătură cu desfășurarea alegerilor. În raportul prezentat de SRI s-au consemnat peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurilor IT&C de suport pentru procesul electoral, atacuri care vizează exploatarea vulnerabilităților sistemelor informatice și obținerea accesului la date sensibile.
Reacție dură a Elenei Lasconi
Elena Lasconi, candidata USR la Președinția României, a avut o reacție vehementă după decizia Curții Constituționale de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale.
”Decizia CCR este ilegală, imorală și zdrobește esența democrației – votul. Putin râde”, a afirmat Lasconi.
Călin Georgescu a denunțat încălcarea normelor democratice
La rândul său, candidatul Călin Georgescu a denunțat încălcarea principiilor democratice.
”Statul român a călcat democrația în picioare. Vorbim despre un simulacru. Poporul român își cere drepturile astăzi (…)”, a transmis candidatul la alegerile prezidențiale din România.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
