Vedetele anului în infrastructură. Află cine intră în Retrospectiva anului 2023

autostradă
Sursa foto: Asociația Pro Infrastructură

Anul 2023 a venit cu două inaugurări în România în domeniul transporturilor, respectiv podul suspendat peste Dunăre de la Brăila şi Aeroportul Internaţional Braşov – Ghimbav, dar şi cu primul tren nou cumpărat în ultimii 20 de ani de statul român.

Supranumit „Golden Gate de România„, podul peste Dunăre de la Brăila – cel mai mare pod suspendat construit vreodată în ţara noastră, al treilea ca dimensiune din Europa şi ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră – a fost inaugurat pe varianta Măcin „cu mare pompă” pe 6 iulie 2023, la ceremonie fiind prezenţi preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, dar şi comisarul european pe transporturi, Adina Vălean, obiectivul fiind unul dintre cele mai mari proiecte finanţate prin politica de coeziune, scrie Agerpres.

Situat la 38 de metri deasupra apei, podul are patru benzi şi o lungime de 1.974,30 de metri, din care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. Drumul principal (Brăila – Jijila) are o lungime de 19,095 km, iar Drumul de legătură cu DN22 (Smârdan – Măcin) are o lungime de 4,328 km. Valoarea contractului, finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), a fost de 2,375 miliarde de lei cu TVA.

Podul suspendat peste Dunăre este proiectat să aibă o durată de viaţă de 120 ani. Varianta pe Jijila a podului era programată a fi inaugurată până la finele lui 2023, dar termenul nu a fost respectat.

Însă, la scurt timp de la inaugurarea podului, au izbucnit primele probleme şi scandaluri legate de nerespectarea măsurilor de siguranţă, şuruburi neadecvate, asfalt turnat defectuos. Astfel, o problemă semnalată a fost faptul că, la mai puţin de o lună de la inaugurarea sa, pe pod au apărut denivelări, despre care ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, a spus că au fost cauzate de nerespectarea restricţiilor de tonaj pe timp de caniculă.

„Am fost la Galaţi şi am mers şi pe pod pentru că văzusem unele articole în care se spunea că erau să sară camioanele în Dunăre, de la denivelări ş.a.m.d. Eu vă rog să mergeţi dacă nu mă credeţi. Eu înţeleg exagerările şi înţeleg că sunt anumite denivelări cauzate de următorul lucru: la anumite temperaturi există restricţii de tonaj. Asta este, nu e doar pe podul de la Brăila. S-a ajuns la acele denivelări, în special pe sensul dinspre Tulcea spre Brăila, cauzate de nerespectarea restricţiilor. Asta e ca şi iarna când dă CNAIR anunţ ‘Nu mergeţi, că e drumul închis’ şi sunt nişte domni care merg şi după aia cer să vină să-i salveze statul român, că ştiţi că se întâmplă lucrurile astea, în fiecare iarnă”, a afirmat ministrul, pe 16 august, subliniind că podul este în garanţie.

Un alt scandal care a avut în centru Podul suspendat de la Brăila a pornit de la nişte imagini video în care nişte localnici arătau că şuruburile utilizate la montarea parapetului acestuia nu sunt bine strânse şi ies fără niciun efort, după care echipele constructorului italian Webuild au început verificările. La finalul procesului de verificare a şuruburilor parapetului de siguranţă de pe pod, s-a constatat că circa 0,4% din totalul celor 100.000 de şuruburi erau slăbite.

În ceea ce priveşte siguranţa, ministrul Sorin Grindeanu a dat asigurări că aceasta nu este pusă în pericol, iar podul nu va fi recepţionat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere până când constructorul nu va remedia, pe cheltuiala lui, toate neconformităţile.

„Acest pod nu a fost recepţionat, iar cei de la CNAIR nu îl vor recepţiona până când toate neconformităţile nu vor fi înlăturate. Ce este important, siguranţa pasagerilor în trafic nu este pusă în pericol. Nu există aşa ceva, pentru că altfel nu s-ar fi dat în circulaţie. Până nu vor fi înlăturate toate acele neconformităţi, o parte pe care le-aţi semnalat, o altă parte care au apărut în rapoartele cerute de CNAIR – noi am cerut acele expertize independente de la mai mulţi experţi, care să ne spună dacă lucrările făcute sunt conforme sau nu – CNAIR nu va recepţiona această lucrare. Nu va fi recepţionată această lucrare, până când această companie, pe propria cheltuială, nu va îndepărta toate neconformităţile”, a declarat Grindeanu, la începutul lunii noiembrie.

Aeroportul de la Braşov este o altă investiţie cu probleme, în condiţiile în care de acolo sunt operate doar cinci curse către două destinaţii, de câteva ori pe săptămână, de o singură companie – Wizz Air. Aceasta, după ce Dan Air şi-a mutat operaţiunile pe Aeroportul din Bacău, din 13 noiembrie, motivul principal fiind orarul de funcţionare de doar 12 ore al aeroportului, între 7:00 şi 19:00, măsură care a dus la situaţii în care pasagerii unor chartere de Antalya au fost duşi, respectiv aduşi cu autobuzele la Sibiu şi de la Bucureşti. Practic, programul redus de operare al aeroportului Braşov îl face nefezabil şi neprofitabil pentru operatorii aerieni, întrucât atât Dan Air, cât şi alţi operatori aerieni, s-au văzut nevoiţi ca să aterizeze pe alte aeroporturi întrucât cel din Braşov se închide conform programului de lucru. La aceasta s-au adăugat nemulţumirile legate de folosirea unui turn virtual de control la Arad şi lipsa dotărilor corespunzătoare pentru întreţinerea aeronavelor.

În aceste condiţii, amortizarea investiţiei totale în aeroport, de 140 de milioane de euro, se va putea realiza în câteva zeci de ani.

Aeroportul de la Braşov este singurul aeroport internaţional construit în România de la zero în ultimii 50 de ani, inaugurarea sa având loc pe 15 iunie 2023, în prezenţa preşedintelui Senatului, Nicolae Ciucă, a ministrului Dezvoltării, Adrian Veştea, a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, precum şi a altor oficialităţi. Cursa de inaugurare a primului aeroport din Braşov a fost efectuată cu o aeronavă charter TAROM, marcând astfel această premieră într-o manieră simbolică: prima companie aeriană din istoria României deschide primul aeroport internaţional din istoria Braşovului.

Primul tren nou achiziţionat de România în ultimii 20 de ani a sosit în ţară în data de 3 decembrie 2023, iar în ziua următoare a ajuns în Gara de Nord. Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 40 de ani, garnitura Alstom Coradia Stream face parte din lotul de 37 rame electrice inter-regionale de lung parcurs contractate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară.

Valoarea totală a contractului pentru achiziţia celor 37 unităţi electrice multiple şi serviciile de mentenanţă aferente acestora pentru o perioadă de 15 ani se ridică la un cost total de 2,42 miliarde de lei, fără TVA, iar finanţarea proiectului a fost asigurată din fonduri europene nerambursabile şi de la bugetul de stat.

Noul tren a intrat în teste statice şi dinamice, care se vor face la Făurei, deoarece acest model de tren nu a mai circulat în România. Ultimul tren electric a fost cumpărat de România în urmă cu 40 de ani.

Deşi autorităţile estimau că acesta va circula cu călători de Crăciun, acest lucru nu se va întâmpla, întrucât testele nu au fost finalizate, iar trenul nu a fost încă recepţionat. Următoarele trenuri din lotul de 37 vor sosi în România cu o întârziere de 7-8 luni, respectiv prin iulie – august 2024, cu un ritm de 3-4 garnituri/lună, astfel încât întregul lot să fie livrat în prima parte a anului 2025. După recepţie, primele trenuri din acest lot vor circula pe rutele Bucureşti – Braşov şi Bucureşti – Constanţa.

Primii kilometri de autostradă în acest an au fost daţi în folosinţă pe 21 septembrie 2023, respectiv pe A3, tronsonul Nuşfalău – Suplacu de Barcău (13,55 km), iar alţi 19 kilometri au fost inauguraţi la sfârşitul lui noiembrie, pe A0 Nord (lotul 2), însă momentan se circulă doar pe aproximativ 10 km, iar anul viitor, după asigurarea legăturii de lotul 3, A0 Nord, circulaţia va fi posibilă la profil de autostradă între DN1 şi DN2 pe 21 de km.

De asemenea, circulaţia pe 15,7 kilometri din Autostrada Transilvania, pe tronsonul Cheţani – Câmpia Turzii, a fost deschisă pe 21 decembrie, fiind a doua secţiune a autostrăzii Transilvania pe care s-a deschis circulaţia în 2023, după cei 13,55 km dintre Nuşfalău şi Suplacu de Barcău.

Pe 23 decembrie, s-a dat în trafic încă un tronson al primului drum expres din România (Craiova – Piteşti), respectiv Valea Mare – Coloneşti (tronsonul 3), cu o lungime de 31,75 km, cu 6 luni mai devreme faţă de termenul contractual, iar „undeva între Crăciun şi Anul Nou” se vor mai deschide „în mod sigur” încă 17 km din lotul 2 de pe A0 Sud, potrivit ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

În total, anul 2023 se închide cu aproape 100 de km de autostradă şi drum expres daţi în folosinţă, mai exact 97 de km.

La capitolul infrastructură de cale ferată, CFR SA anunţă că şi-a atins ţinta prevăzută în PNRR şi încheie anul 2023 cu 100% grad de contractare, cu o valoare totală a contractelor de 17,46 miliarde de lei, fără TVA, ultimele 29 de contracte fiind semnate în cursul acestui an.

Contractele PNRR semnate în 2023 vizează lotul I Caransebeş – Lugoj, trei loturi pentru lucrări de reînnoire pe tronsonul Bucureşti – Piteşti (218 km), 18 contracte pentru lucrări de tip Quick Wins, precum şi toate cele opt contracte pentru elaborare DALI – prima etapă a programului de modernizare a instalaţiilor de siguranţă feroviară – 973 km CF şi în 121 de staţii.

Potrivit informaţiilor transmise de CFR SA la solicitarea AGERPRES, în cadrul PNRR, 328,63 km se vor moderniza şi electrifica, pentru viteza maximă de 160 km/h, pe cele două mari tronsoane Arad – Timişoara – Caransebeş (162,19 km) şi Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (166,2 km). Lucrările pe primele două loturi de pe tronsonul Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor încep chiar din 8 ianuarie 2024, de la Aghireş la Aleşd (loturile 2 şi 3) pe circa 90 km CF, proiectele tehnice fiind predate şi aprobate anul acesta.

Din cei circa 421 km de cale ferată unde sunt prevăzute lucrări de reparaţii de tip Quick Wins pentru viteza maximă de 120 km/h, în acest an au fost deschise şantiere pe aproape 90 km de linie CF, unde sunt înregistrate procente de execuţie şi de 80 – 100%.

Toate cele trei contracte pentru lucrări de reînnoire pe cei 218 km de cale ferată pe linia CF Bucureşti – Piteşti, pentru viteza maximă de circulaţie de 120 km/h, s-au licitat şi semnat în acest an, primul şantier fiind deschis pe intervalul CF Călineşti – Piteşti, de la km 95+000 la km 107+575, inclusiv liniile 1a, 1b, 5 şi 6 din staţia CF Goleşti (21,022 km).

De asemenea, toate cele opt contracte pentru elaborare DALI – prima etapă a programului de modernizare a instalaţiilor de siguranţă feroviară pe 973 km CF şi în 121 de staţii, semnate în trimestrul I, sunt în derulare.

Astfel, până în 2026, CFR SA va moderniza şi repara aproximativ 970 km de cale ferată în cadrul PNRR, pentru viteze maxime de 120 km/h – 160 km/h, cu deschiderea marilor şantiere de modernizare din anul 2024.

În cadrul Programului Transporturi (2021 – 2027) au fost lansate în primul semestru al anului toate cele 6 licitaţii pentru modernizarea a 225 km de cale ferată între Craiova şi Caransebeş, proceduri anulate din lipsă de oferte. Pentru reluarea procedurilor în luna ianuarie 2024, compania a reuşit pe final de an să obţină aprobarea privind creşterea valorii estimate a lucrărilor, de la 10 miliarde de lei la 16,9 miliarde de lei pentru cele 6 loturi.

Tot în cadrul acestui program de finanţare, au fost lansate licitaţiile pentru modernizarea a 20 de gări, printre care şi Gara de Nord (etapa I), procedurile fiind la ora actuală în derulare (depunere oferte sau analiză oferte financiare/tehnice).

În cadrul programului de finanţare CEF şi CEF 2 (2024 – 2027), CFR SA a lansat licitaţia pentru Modernizarea Staţiei Valu lui Traian – Etapa I Port Constanţa (36 km CF, 32 de linii CF), iar în analiză sunt cele 5 oferte depuse şi licitaţia pentru Reabilitarea linei CF Dărmăneşti – Vicşani – Frontieră (Etapa I Electrificare – 30,3 km CF).

La acest capitol trebuie menţionate acordurile de finanţare, în valoare totală de 672,7 milioane lei, semnate în luna octombrie, pentru Modernizarea Portului Constanţa (etapa a II-a), Modernizarea liniei CF Bucureşti Nord – Giurgiu (etapa a II-a) şi Reabilitarea liniei CF Dărmăneşti – Vicşani – Frontieră, cu etapa I electrificare, deja lansată.

Tot în cadrul proiectelor cu finanţare din fonduri nerambursabile se înregistrează lansarea licitaţiei, cu o valoare estimată de circa 324 milioane lei, fără TVA, pentru modernizarea liniei CF Timişoara Est – Radna şi realizarea noului racord CF până la Aeroportul Internaţional Traian Vuia din Timişoara (procedură în derulare), precum şi deschiderea şantierelor pentru modernizarea liniilor din staţiile CF Feteşti şi Ciulniţa, o investiţie cu o valoare totală de 309,2 milioane lei.

La capitolul lucrări de reparaţii şi modernizări, finanţate de la bugetul de stat şi din fonduri proprii ale CFR SA, se încadrează finalizarea lucrărilor de reparaţii din Portul Constanţa pe circa 30 km CF (Prioritatea a II-a) în acest an şi încheierea obiectivului stabilit pentru perioada 2022 – 2023, de reparare a celor 99 de linii CF (43,2 km CF) şi 126 de aparate de cale, investiţie în valoare totală de aproape 268 milioane lei.

Din punct de vedere al creşterii gradului de siguranţă la trecerile la nivel cu calea ferată, anul acesta, pe raza SRCF Braşov, Cluj, Craiova şi Bucureşti, au fost finalizate lucrări de modernizare şi s-au pus în funcţie 34 de treceri la nivel cu calea ferată automatizate şi, de asemenea, au fost ridicate 353 restricţii de viteză pe o lungime cumulată, la nivelul reţelei, de 186,5 km de cale ferată.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL