Radu Carp a fost prezent la Forumul de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, joi, și a vorbit în exclusivitate pentru PS News, atât despre noutățile marelui eveniment la București (detalii AICI), dar și despre cel mai discutat subiect al acestor zile: drona rusească prăbușită în România.
Radu Carp: Eu am încercat să atrag atenția asupra pericolului imens care este reprezentat de aceste atacuri rusești. Strategia rusă este că dacă nu li se oferă o replică pe măsură și dacă știu că au de-aface cu un stat care nu reacționează în niciun fel, intensifică acel gen de atacuri. Asta s-a întâmplat pe Dunăre. E foarte interesant că primele transporturi de cereale pe Dunăre s-au bucurat de protecția aeriană și navală și ulterior s-a considerat că n-ar mai fi necesar, pentru că nu mai existau acest gen de atacuri.
Imediat ce aceste transporturi au devenit vulnerabile pe Dunăre, Rusia a vrut să-și demonstreze că poate să lovească cu precizie la granița unui stat NATO. Văzând că nu există nicio reacție, a continuat și prin gesturi foarte provocatoare Un asemenea gest este trimiterea dronei respective, destinată pentru a spiona. Ce anume putea să spioneze? Un lucru foarte simplu: care sunt locațiile grânelor ucrainene pentru a da un semnal dronelor care urmau și care au urmat, de fapt. Faptul acesta mi se pare foarte grav. Neavând o reacție pe măsură, Rusia a escaladat situația. O reacție pe măsură ar fi fost faptul că dacă ambasadorul Federației Ruse ar fi fost convocat la MAE și i s-ar fi pus în vedere că România nu acceptă atacuri atât de aproape de granițele unui stat NATO – fac o paralelă cu ce s-a întâmplat în Slovacia – la primul atac asupra orașului aflat la graniță, ambasadorul rus a fost chemat și i s-a spus foarte clar că Slovacia se simte direct vizată de aceste atacuri la granița ei deși erau în Ucraina. Drept urmare, orașul n-a mai fost atacat deloc. Și mai mult, Slovacia a mai spus ceva: că există îngrijorare legată de prezența unei minorități slovace la granița cu Ucraina, în interiorul Ucrainei și faptul că aceste atacuri ar putea viza și Slovacia.
Elementul etnici români, majorități în unele localități din sudul Basarabiei – nu s-a menționat nimic despre existența acesteia – cred că ar fi fost un factor suficient de descurajare simpla menționare a minorității – ar fi avut efect. România s-a mărginit a avea reacții de tipul „suntem foarte îngrijorați și privim cu atenție, dar vedem că Rusia nu înțelege decât un singur dialog – acela în care se menționează capacitatea de reacție a NATO.
În lipsa reacției adecvate a României în cazul acestor drone, vom vedea că aceste atacuri vor continua și se vor intensifica – ceea ce este foarte rău pentru comunitatea românească din acea zonă, dar și pentru posibilitățile Ucrainei de a transfera grâu pe Dunăre. Dar și dacă atacurile ar continua, Ucraina va fi tentată să transporte întreaga cantitate de grâu în România, ceea ce agricultorii români nu prea agrează această idee”.
Surse: Drona rusească prăbușită în România era probabil de spionaj
Drona care a fost găsită la Ceatalchioi nu avea încărcătură explozivă și e posibil să fi fost folosită pentru spionaj, au declarat pentru Digi24.ro surse implicate în ancheta demarată de autoritățile românești.
După primele investigații făcute de specialiștii MApN, ar rezulta că drona a zburat la mică altitudine, motiv pentru care nu a apărut pe radare, și e posibil să fi fost avariată și scăpată de sub control.
„A ars doar combustibilul”, susțin sursele citate.
Ancheta continuă și mâine vor fi analizate toate componentele găsite la câțiva metri de malul Dunării.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a recunoscut, miercuri, că bucăţi dintr-o dronă au fost găsite pe teritoriul României, în localitatea Plaurul, care se află pe celălalt mal al Dunării de portul Ismail, atacat în ultimele zile de ruși. Cu o zi în urmă, oficialii de la București negau că vreo dronă trimisă de ruși împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre ar fi căzut pe teritoriul României.
Președintele Klaus Iohannis a spus miercuri că a solicitat „o investigație de urgență și profesionistă”. Șeful statului a adăugat că „dacă se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă”.
El a explicat și de ce autoritățile au făcut declarații contradictorii pe acest subiect.
„În situația în care ne aflăm, în situația de război la granița noastră, trebuie să înțelegem că avem o situație fluidă, cum spun experții.
Deci astăzi, avem altă situație decât ieri, asta este. Toată comunicarea noastră a fost făcută cu bună credință și în baza dovezilor de care am dispus noi.
Nu putem să facem afirmații care angajează statul român în baza unor supoziții. Trebuie să avem dovezi”, a spus Iohannis.
Ucrainenii au spus încă de luni că o dronă rusească a căzut pe teritoriul României și susțineau că au dovezi în acest sens. Inițial, autoritățile române i-au contrazis.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
