Analistul de politică externă Iulian Chifu a declarat, în emisiunea „Puterea Știrilor”, că summitul București 9 va reconfirma importanța strategică a regiunii Mării Negre și rolul tot mai important al flancului estic în arhitectura de securitate a NATO, însă fără a aduce schimbări majore de strategie sau noi desfășurări militare americane în regiune.
Întrebat dacă România se poate aștepta la o strategie mai elaborată privind Marea Neagră sau la o suplimentare a forțelor americane în regiune, Iulian Chifu a explicat că majoritatea măsurilor relevante sunt deja prevăzute în documentele NATO și în planurile de contingență ale Alianței.
„Nu în contextul acesta. Tot ce s-a discutat pe această dimensiune este deja în documentele NATO. Există, într-adevăr, în luna iunie, o reuniune specifică pe Marea Neagră la nivelul NATO, adică a Consiliului Nord-Atlantic, și acolo este o importanță deosebită, pentru că vor fi trasate temele fundamentale care se vor regăsi în documentele finale ale summitului”, a declarat Chifu.
Analistul a subliniat că reuniunea dedicată Mării Negre este cu atât mai importantă cu cât va fi găzduită de Turcia, stat care are un interes strategic direct în regiune. „Turcia nu putea să organizeze un summit în care să nu fie pomenită nicio virgulă despre Marea Neagră”, a afirmat acesta. Totuși, Iulian Chifu a precizat că nu se așteaptă la o „ruptură strategică” sau la decizii spectaculoase privind regiunea.
„Nu ne așteptăm la o ruptură sau la o nouă strategie. Există planurile de contingență pe această regiune, există adaptări ale acestora conform evoluțiilor care au loc în regiune, cu presiuni, cu schimbări de raporturi de securitate, de greutate strategică între diferite state și nivele de ambiție diferite”, a explicat analistul.
În schimb, Chifu consideră că summitul de la București va aduce două premiere importante: adoptarea unei declarații finale comune a formatului B9 și participarea oficială a statelor nordice după aderarea Suediei și Finlandei la NATO.
„Cu certitudine vom avea o declarație finală a summitului, lucru foarte important, și, în al doilea rând, avem prezența la București, după intrarea Suediei și Finlandei în NATO, a reprezentanților zonei nordice.
Avem un flanc nordic în care avem Norvegia, Suedia și Finlanda, care sunt tot la interfață cu Federația Rusă. Vorbim despre un agresor, despre un stat care este nemulțumit cu statutul său și care a utilizat instrumentul militar și politica de mare putere pentru a presa flancul estic, în primul rând în Ucraina. Avem o parte sudică, ce vizează regiunea extinsă a Mării Negre, cu România în prim-plan. Avem o parte de centru, acea câmpie central-europeană unde Polonia este responsabilă, și avem un flanc nordic, reprezentat de Norvegia, Suedia și Finlanda”, a afirmat Chifu.
„Mă aștept să văd o raportare transatlantică foarte clară”
Întrebat ce ar putea conține declarația finală a summitului B9, analistul a precizat că documentul va reafirma importanța NATO și a relației transatlantice, dar și necesitatea ca statele europene să își asume mai multe responsabilități în domeniul apărării.
„Mă aștept să vedem o marcare a importanței NATO și a statutului de cea mai importantă alianță. Mă aștept să văd o raportare transatlantică foarte clară: Statele Unite în Europa și Europa care să își asume responsabilitățile proporțional cu relevanța și numărul de state, inclusiv cheltuielile de natură militară. Eventual chiar anunțuri făcute de diferite state despre unde se află în procesul de a ajunge la 3,5% plus 1,5%, adică targetul NATO din PIB pentru apărare”, a spus analistul.
În ceea ce privește reprezentarea Statelor Unite la summit, Iulian Chifu a respins ideea că nivelul delegației americane ar transmite un mesaj negativ către România sau către aliații europeni.
„Este o reprezentare la nivel potrivit. Vorbim despre un președinte american aflat la summitul bilateral cu China și despre un vicepreședinte și un secretar de stat implicați în negocierile privind Iranul, unde lucrurile nu merg neapărat în direcția cea mai bună. Ne așteptăm eventual la o reluare a ostilităților după întâlnirea Trump–Xi și la încercări de a constrânge Iranul să revină la o postură negociabilă. Dacă era trimis vicepreședintele Vance, puteam risca să avem un discurs mai politic, poate cu anumite accente sau nuanțe”, a spus analistul.
În final, Iulian Chifu a subliniat că relația dintre România și Statele Unite s-a stabilizat după tensiunile apărute anul trecut.
„Etapa de confruntare sau de neînțelegere între Statele Unite și România, legată de discursul lui Vance de la München, a dispărut. România este parte a acordului privind materialele strategice lansat de Statele Unite”, a conchis acesta.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
