Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.
„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.
Potrivit sursei citate, pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 – 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice.
Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României.
Ce a mai declarat șeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn:
„Creșterea economică va rămâne robustă și mai mare decât în țările din jur. În 2023, creșterea economică este prognozată la 2,3% din PIB, susținută de o creștere mare a investițiilor.
Economia își va reveni modest și va ajunge la o creștere de 3 procente pe măsură ce apare și o consolidare fiscală. Pe termen mediu ne așteptăm ca economia să ajungă la potențialul de creștere de 3 – 3,25% pe măsură ce consumul și investițiile susținute de fondurile din PNRR rămân puternice. O scădere a creșterii economice, inflația va scădea de la 7% la 4,5% la finalul anului 2024, dar peste ținta de inflație stabilită de BNR. Riscurile din jurul acestei prognoze sunt substanțiale, războiul din Ucraina, o posibilă scădere a activității economice în Europa sau o scădere economică globală ar putea să afecteze fondurile de care au nevoie țările emergente.
De asemenea, ar putea fi o provocare implementarea consolidării fiscale și următorii pași din PNRR, pentru că la anul urmează nenumărate alegeri. În ceea ce privește prioritățile politice, aș vrea să încep cu politica fiscală.
Recentul adoptat pachet fiscal este un pas în direcția potrivită dar este nevoie de alte reforme. Deficitul fiscal inițial pentru 2023, de 4,4%, va fi depășit iar noi prognozăm un deficit de 6% din PIB. Un alt pachet care să îmbunătățească politica fiscală în 2024 și în anii următori ar putea să ducă la un deficit de 5% în 2024, dar deficitul fiscal trebuie să scadă sub 3% din PIB, conform acordului cu Comisia Fiscală pentru ca economia să fie stabilizată pe termen mediu, ca să fie finanțată economia cu credite luate la dobânzi mai mici și alte soluții. Reforme adiționale care să însemne 2% din PIB vor fi necesare. Noul pachet de reforme fiscale îmbunătățește conceptul de regim fiscal, îmbunătățește baza de fiscalizare”.
Şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, a susținut miercuri, la sediul BNR, o conferinţă de presă la finalul consultărilor cu autorităţile române. Echipa Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, s-a aflat la Bucureşti în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, pentru analiza anuală a economiei româneşti. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
