Nivelul de umplere a depozitelor de gaze din România a coborât sub 50% la finalul lunii martie, însă acesta este unul extrem de ridicat pentru actuala perioadă a anului. Comparativ, anul trecut, gazul depozitat în facilitățile de înmagazinare autohtonă a coborât sub acest procent cu mai mult de o lună înainte, pe 20 februarie 2023, conform analizei Profit.ro.
Iarna blândă, scăderea consumului intern, prețul redus a gazului de import și nivelul ridicat al gradului de depozitare de la începutul iernii (100%) au făcut ca România să coboare de-abia acum, la finalul lunii martie, sub pragul de 50% de umplere a depozitelor.
Pe 26 martie, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE), România avea înmagazinați 16,97 TWh, reprezentând 50,13% din capacitatea totală de depozitare. Cum în această perioadă sunt extrași din depozite minim 50 GWh/zi, rezultă că la începutul zilei de joi, 28 martie, nivelul depozitării a coborât sub 50% din capacitatea totală.
Comparativ, la aceeași dată a anului trecut, România avea înmagazinați 13,9 TWH, reprezentând 42,66% din capacitatea totală de înmagazinare.
Actualul grad de depozitare din România este inferior mediei europene, care se situează la 58,9%, însă România este și mare producător de gaze, ceea ce-i diminuează necesarul de înmagazinare.
Comparativ, pe 1 aprilie 2022, mai erau înmagazinați doar 6,4 TWh, iar pe 1 aprilie 2021, 5,7 TWh, cantități de aproape 3 ori mai reduse decât cele din acest an. Producția internă se situează constant la 260 GWh/zi, însă cererea este în picaj liber.
Potrivit estimărilor OMV Petrom, cererea de gaze a scăzut în România cu 16% în 2022 și cu 6% în 2023. Într-un interviu acordat Profit,ro, CEO-ul Christina Verchere anticipează o stagnare a consumului în 2024.
Cu o producție relativ constantă, cu un nivel extrem de ridicat al depozitelor la ieșirea din iarnă, și cu o cerere în picaj, în absența unor șocuri externe și al unora de regementare, este de așteptat ca prețurile, și așa reduse pentru o perioadă de iarnă, să scadă suplimentar.
În prezent, atât prețul spot pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), cât și cel futures, cu livrare în luna aprilie, sunt de 130 lei/MWh, cu 20 de lei sub cel reglementat și cu 10 lei peste cel de 120 lei/MWh pe care guvernul al vrea să-l introducă.
Prețul gazelor pe piața liberă a urcat semnificativ la mijlocul lunii martie, atingând nivelul maxim al ultimelor 40 de zile, peste 140 lei/MWh, după ce coborâse și sub 110 lei/MWh, în urma publicării de către Ministerul Energiei a proiectului de OUG prin care se păstrează un preț reglementat, chiar dacă mai scăzut, la gazele vândute de producători furnizorilor pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor.
O explicație ar fi aceea că actorii de pe piața internă anticipează că păstrarea unui preț reglementat, chiar dacă mai redus, de la 150 lei/MWh la 120 lei/MWh, la care producători vor fi obligați să vândă furnizorilor gaze pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor, va diminua cantitatea de gaze disponibilă pe piața liberă.
De altfel, membrul directorartului OMV Petrom responsabil pentru gaze și energie, Frank Neel, crede că în 2024 cantitățile pe care OMV Petrom trebuie să livreze la preț reglementat, vor fi mai mici în 2024 decât cele din 2023, tocmai ca urmare a scăderii cererii și a nivelului ridicat al depozitării.
“Reglementatorul (ANRE – n.r.) și Transgaz ar trebui să confirme în februarie cifra finală. Așteptăm două lucruri, de fapt. Alocarea pentru piața reglementată, dar și obligația de stocare pentru modul în care calculăm obligația de depozitare pentru diferiții operatori. În ceea ce privește prognoza, cred că ne așteptăm să fim marginal sub nivelul anului precedent. În principal pentru că există încă o mulțime de gaze în depozite, iar cererea a fost puțin mai mică decât anul precedent. Depinde însă de solicitările furnizorilor de alocare”, a explicat membrul directoratului OMV Petrom responsabil pentru gaze și energie.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
