În acest weekend, pentru prima dată de la al Doilea Război Mondial, un partid de extremă dreaptă câștigă alegerile regionale de land din Germania.
Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut aproximativ 33% din voturi în Turingia, ocupând prima poziție și s-a clasat pe locul al doilea în Saxonia, cu 31% din voturi, imediat după Uniunea Creștin-Democrată (CDU) de centru-dreapta.
Pentru coaliția germană, și-așa fragmentată, acest rezultat este un eșec. Cele trei partide din guvernul nepopular al cancelarului Olaf Scholz, inclusiv social-democrații săi de centru-stânga, au obținut fiecare mai puțin de 10% din voturi. Verzii și Partidul Liber Democrat (FDP) au obținut rezultate atât de slabe încât nu vor mai fi reprezentați în Parlamentul din Turingia.
Cancelarul german a îndemnat partidele tradiționale să excludă „extremiștii de dreapta”. Acesta a numit rezultatele „amare” și „îngrijorătoare”. Scholz a declarat: „Țara noastră nu poate și nu trebuie să se obișnuiască cu acest lucru. AfD dăunează Germaniei. Aceasta slăbește economia, divizează societatea și distruge reputația țării noastre”.
Liderii AfD au cerut ca partidul lor să fie inclus în negocierile de coaliție din cele două state. Dar, în ciuda succeselor sale de duminică, AfD nu pare să aibă vreo cale viabilă spre guvernare, partidele nefiind dornice să coopereze cu aceștia.
Alegerile regionale de stat din Germania sunt importante nu numai la nivel local, ci și pentru că reflectă o serie de tendințe la nivelul întregii țări și ridică întrebări privind identitatea politică a Germaniei, și-așa marcată profund de trecutul său nazist.
Rezultatele de duminică nu sunt însă atât de șocante pe cât s-ar crede. AfD continuă să crească în sondaje de ani de zile, remarcându-se mai ales în partea estică a țării.
AfD: profilul partidului
Spre deosebire de alte partide de extremă-dreaptă din Europa care au început să se remarce folosind retorici populiste radicale, ca mai apoi să încerce să devină mai agreabile pentru publicul larg, AfD urmează o traiectorie diferită.
Înființat în 2013 de un grup de economiști eurosceptici, AfD avea inițial obiectivul de a aboli moneda euro în Germania, membrii partidului nefiind de acord cu politicile federale privind criza din zona euro de la acea vreme și opunându-se planurilor de ajutor pentru țările sud-europene (de ex. Grecia), sprijinit de Germania.
Obiectivele partidului s-au schimbat de-a lungul anilor. AfD a plecat de la o retorică liberală, conservatoare, la una de extremă-dreaptă, exprimând o opoziție radicală față de imigrație, anti-Islam, marcată de euroscepticism.
Pe de altă parte, în ce privește politica socială și economică, există divergențe între cei care sunt în favoarea unei linii mai liberale de piață sau mai social-populiste. Legat de politica externă și de apărare, AfD este favorabilă Rusiei, chiar și după invazia în Ucraina.
Din 2017, AfD face parte din Bundestagul german. De atunci, a reușit să se mențină printre primele 5 partide la nivel de țară în sondaje.
Liderul AfD din Turingia, Björn Höcke, una dintre cele mai controversate și radicale figuri ale partidului, a fost găsit de două ori vinovat de un tribunal german de folosirea intenționată a retoricii naziste.
De asemenea, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției monitorizează partidul ca organizație suspectată de tendințe extremiste. Acesta colectează informații cu privire la intenția AfD de a dăuna democrației, drepturilor omului sau statului, de exemplu. Dincolo de acestea, AfD a fost afectată în ultimele luni de diferite scandaluri și controverse – acuzații jenante de spionaj pentru China, complicitate cu Rusia, un plan de deportare în masă a imigranților și cetățenilor germani de origini străine – care au făcut ca scorul AfD în sondaje să scadă la cel mai slab nivel din aprilie 2023, respectiv 15% la nivel național.
Partidele mainstream au început, de asemenea, să facă presiuni pentru interzicerea partidului, mai ales după rezultatul de 15% – cel mai bun scor obținut de aceștia de la înființarea partidului în 2013 – pe care AfD l-a obținut în urma alegerilor europarlamentare din iunie a acestui an.
Cu toate acestea, în ciuda avertismentelor insistente din partea liderilor, instituțiilor și instanțelor centriste, AfD își continuă ascensiunea, în special în estul Germaniei.
Partidul are cea mai mare influență în zonele fostei Republici Democrate Germane (Germania de Est), în special în landurile Saxonia și Turingia, în mare parte din cauza problemelor economice și de integrare care continuă să persiste după reunificare. Mulți oameni se simt abandonați de guvernul federal de la Berlin. Aceștia au avut puține șanse la prosperitate și simt că au fost dezavantajați după unificare.
În aceste landuri, AfD a obținut rezultate bune încă din 2017, fiind pe atunci categorizat drept un partid „de protest”, care le-a oferit celor care se simt „lăsați în urmă” o modalitate de a-și exprima indignarea față de elitele de la Berlin.
Impactul alegerilor din Saxonia și Turingia
Se observă însă o schimbare în rândul alegătorilor: la alegerile de duminică, fiecare al doilea alegător AfD din Turingia și Saxonia a votat deoarece crede în mesajul partidului, notează POLITICO. Mai mult, conform sondajelor, votanții din ambele state au afirmat că AfD ar fi cel mai bine plasat pentru a reprezenta interesele populației din estul Germaniei și pentru a urmări politici mai bune în materie de azil și refugiați. De asemenea, în ceea ce privește alte aspecte, precum protecția socială și combaterea criminalității, partidul s-a clasat printre primele două partide la încrederea alegătorilor.
Mai mult decât atât, tinerii alegători cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani au acordat AfD mai mult sprijin decât oricărui alt partid în ambele landuri, un trend îngrijorător.
În ciuda rezultatelor bune ale partidului din acest weekend, este însă greu de crezut că AfD va avea capacitatea de a guverna, având în vedere reticența celorlalte partide de a colabora cu aceștia.
Însă rezultatele acestor alegeri sunt capabile să destabilizeze și mai mult coaliția de guvernământ formată din social-democrați, liberali și verzi, deja disfuncțională și nu foarte populară în rândul populației, cu un an înainte de alegerile naționale.
De-a lungul mandatului, coaliția pare că a fost mai mult preocupată de lupte interne, decât de a guverna împreună, ineficiență care a și instigat votul anti-sistem din Saxonia și Turinigia, așa cum punctează Financial Times.
La nivelul întregii țări, cele mai recente sondaje de luni arată că AfD se clasează pe locul trei cu 19% la intenția de vot, după CDU (31,5% – aflată în opoziție) și social-democrații cancelarului Olaf Scholz, cu 15%.
După rezultatele bune pe care le-a obținut la europarlamentare, acest lucru denotă clar că AfD nu are vreo intenție de a-și încetini avansul, în ciuda opoziției și controverselor pe care le atrage. Următorul an până la alegerile federale va fi un adevărat test pentru coaliția de guvernare și pentru partidele tradiționale din Germania.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
