Grădina Botanică din București împlinește anul acesta 163 de ani de la înființare. Este unul dintre locurile pe care turiștii, dar și localnicii le-ar putea alege în căutarea unor momente de relaxare și de conectare cu natura. Este, de asemenea, locul unde elevii și studenții ar trebui să se bucure de educație și cercetare. Din păcate, Grădina Botanică din București a ajuns astăzi un loc ce pare părăsit. Dacă vreți să vă imaginați cum ar arăta planeta noastră în cazul în care oamenii ar dispărea brusc, mergeți în Grădina Botanică din Cotroceni. Biletul de intrare costă doar 10 lei. Aveți șansa de a observa, crescute liber, chiar și plante precum Cannabis sativa, din care se extrage unul dintre cele mai cunoscute droguri din lume.
Buruieni de unul sau doi metri înălțime. Marcaje dispărute. Multe, foarte multe plante uscate, neîngrijite sau dominate de buruieni. Alei invadate de vegetație necontrolată. Pajiști sterpe. Trandafiri dominați de bălării. Un lac cu o apă de culoare maronie. Cam așa arată astăzi Grădina Botanică “Dimitrie Branzda” din București. Un loc care, cândva, se bucura de una dintre cele mai mari colecții din lume. Se spune că în a doua jumătate a anilor 1800 colecția de plante vii și herbare însuma peste 3700 de specii. Cele mai recente informații publice spun că pe cele 18,2 hectare (din care 17,5 ha expoziția în aer liber) ale Grădinii și-ar avea azi locul peste 10.000 de specii de plante. Informația cel mai probabil că nu mai poate fi verificată, având în vedere invazia plantelor necontrolate dintr-o foarte mare parte a Grădinii, dar și dispariția unei bune părți a marcajelor care indică tipul de plante expuse.
Pe propriul website, oficialii Grădinii Botanice din București spun că misiunea lor “este didactică, ştiinţifică, de conservare a diversităţii plantelor, de educaţie ecologică, de turism şi recreere. Prin urmare, Grădina Botanică “Dimitrie Brandza” gestionează colecţii de plante (vii şi conservate), bine identificate, pe care le foloseşte în scopul instruirii studenţilor, cercetării stiinţifice, a conservării fitodiversităţii, educaţiei pentru mediu şi informării publicului”. În galeria foto alăturată puteți vedea mai multe fotografii surprinse în Grădina Botanică din București, în ziua de 15 august 2023, de autorul acestui articol.
După cum se poate observa în imaginile de mai sus, între buruienile (nume generic pentru diverse plante erbacee necultivate) care au invadat instituția aflată în coordonarea Universității din București pot fi observate, în mai multe locuri din Grădină, planta Cannabis sativa, cunoscută mai ales pentru că din ea se extrage unul dintre cele mai folosite droguri din lume. Potrivit legislației din România, cultivarea canabisului se face doar cu autorizație specială eliberată de Ministerul Agriculturii.
Explicațiile conducerii Grădinii Botanice: Forța de muncă începe să devină o problemă destul de acută Paulina Anastasiu, directorul Grădinii Botanice din București, explică într-o declarație acordată Digi24.ro, că este normal ca vegetația să fie uscată în această perioadă a anului. “În zona de câmpie (Bucureștiul este într-o astfel de zonă), vegetația ajunge la maturitate și se usucă mai devreme decât într-o zonă de munte. Așa că nu este de mirare faptul că unele plante sunt uscate. Este o situație cât se poate de naturală pentru regiunea și condițiile climatice în care se află Bucureștiul, este o situație firească pentru luna august. Sigur, întotdeauna este loc pentru mai bine și sperăm să facem mai bine. În orice caz, facem eforturi să fie bine”, susține profesoara Paulina Anastasiu. Grădina Botanică din București nu dispune de alocări bugetare – mai spune ea – astfel că principalele venituri provin din taxa de bilete, iar altele din sponsorizări sau din fonduri europene. “Sunt însă și aspecte care nu țin de noi.
De exemplu, ca și în alte sectoare de activitate din România, forța de muncă începe să devină o problemă destul de acută și acest fapt ne îngrijorează. Deja suntem în situația că nu vine nimeni să ocupe locurile vacante. Nici măcar un post de casier nu este atractiv în condițiile unui salariu de bugetar (că tot sunt huliți zilnic prin presă bugetarii!!!!)”, ne-a transmis Paulina Anastasiu. În organigrama Grădinii Botanice sunt prevăzute 45 de posturi, nouă dintre acestea fiind vacante. “Grădina Botanică este diferită ca și funcționalitate de un parc public. De aceea, aici nu veți găsi doar zone cum este cea de la intrare, de pe partea dreaptă (sectorul Decorativ). Avem zone sălbatice care să permită animalelor (păsărilor, în mod special) să găsească adăpost și hrană, dar în care să putem observa, de asemenea, aspecte ce țin de naturalizarea unor specii exotice, colectivul nostru fiind unul implicat în cercetarea unor astfel de plante. Zonele sălbatice oferă oportunități de creștere și unor specii autohtone. De exemplu, anul acesta ne-am putut bucura pentru prima dată de prezența unei orhidee autohtone (Orchis purpurea), care este rară și care nu a mai fost observată vreodată în Grădina Botanică. O altă orhidee sălbatică, Cephalanthera damasonium, a prosperat aici în ultimii ani, în zonele de lizieră, pentru că nu mai cosim în disperare, de 3-4 ori pe an. Și mai avem și alte exemple… de buruieni, pentru că ceea ce unii numesc buruieni, pentru noi sunt plante, fie ele native sau exotice. Sigur, printre toate aceste plante sălbatice crește și cânepa – Canabis sativa. (…) În funcție de condițiile climatice în care crește, cânepa poate sintetiza mai mult sau mai puțin THC.
Nu e cazul plantelor care cresc la noi în aer liber să sintetizeze prea mult THC. Da, dacă am cultiva-o în sere, ar fi poate o problemă. Cânepa este o plantă ruderală la noi, adică o putem găsi frecvent la margini de drumuri, prin locuri necultivate”, ne-a mai declarat coordonatoarea Grădinii Botanice din București. 120.000 de oameni au vizitat anul acesta Grădina Botanică Numărul vizitatorilor Grădinii Botanice din București pare să fie în creștere, în ciuda felului în care arată astăzi locul. O explicație poate fi și recent difuzata producție Netlfix, Wednesday, filmată în România, cu unele scene care au avut loc chiar în serele Grădinii Botanice. Conducerea Grădinii ne-a transmis că doar în primele cinci luni ale acestui an au fost peste 120.000 de vizitatori, veniturile din bilete și taxe (foto, video sau consultanță de specialitate) ridicîndu-se la peste 1 milion de lei. Anul trecut, spre exemplu, s-au vândut 161.865 de bilete, iar veniturile din bilete și tae au fost de 1,6 milioane de lei. Taxa de filmare percepută de Grădina Botanică pentru echipe mai mari de 10 persoane este de 400 de lei pe oră în spațiile neacoperite ale Grădinii, respectiv de 700 de lei pe oră în sere. Ce spun vizitatorii Mai mulți vizitatori ai Grădinii Botanice din București au lăsat comentarii negative în rețelele de socializare ale Grădinii Botanice din București. “Dezamăgită. Aș numi acest loc un parc în nevoie de atenție, nu o grădină botanică. Era invadat de buruieni. Sera era închisă”, scrie Mary C din Florida pe Tripadvisor.
La fel și Bogdan din București: “Ar putea fi o bucățică de paradis, dar arată abandonată. Taxa de intrare este de 2,5 euro, ceea ce este mult pentru ceea ce primești în schimb. Grădina are un lac în mijloc și o insulă, dar totul arată neglijent, vechi și neîngrijit. Totuși, este liniștită și relaxantă, deoarece am întâlnit doar 10 persoane în 2 ore. Este o problemă mare de gestionare acolo, dar dacă ești dispus să treci peste aceste probleme, vei avea o seară plăcută”. Tot pe Tripadvisor scrie și Robyn P. din Arizona: “În general, o dezamăgire. Dacă aș putea, aș evalua acest loc la 3.5. Această Grădină Botanică are mult potențial, dar are nevoie de actualizări”. Și pe pagina de Facebook a Grădinii Botanice sunt mai multe persoane care se plâng de aspectul neîngrijit al locului. “Poate chemați pe cineva să cosească iarba, gradina botanică nu prea mai arată a gradină”, comentează Cristina. “Nu vreau să fiu rea, iubesc Gradina Botanică. Pot spune ca „am crescut” în ea. Acum .. oricât aș vrea sa înțeleg „conceptul științific” nou … Sper să le fie de folos copiilor care învață!”, scrie și Maria. Un alt comentator spune că te mânâncă șerpii astăzi în Grădina Botanică. Persoana care are grijă de contul de facebook al Grădinii Botanice București reacționează la aceste comentarii cu mesaje precum acesta: “Grădina Botanică, oricare ar fi aceasta, nu este un parc public, nu este o peluză de stadion care să fie tunsă permanent! În Grădina Botanică ajutăm Natura să prospere. Și nu e vorba doar despre plante, ci și despre animale, inclusiv șerpii la care faceți referire. Dacă am fi cosit așa cum își doresc unii, nu am mai fi avut prilejul să vedem pentru prima oară aici, înflorite, o serie de plante. Nu am fi avut nici fluturi, nici alte animale. Nu am fi avut posibilitatea să le arătăm studenților noștri o serie de plante, sau cum arată o pajiște de luncă. Grădina Botanică ne oferă tuturor NATURA de care avem atâta nevoie cu toții. Cei care nu doresc natură, nu doresc viață, se pot bucura de betoane în multe alte zone ale Bucureștiului”. Altcineva, un comentator cu numele Cristina, răspunde: “Când spuneți aceste lucruri ar trebui să vă gândiți că mulți dintre noi am vizitat și alte grădini botanice și că am vizitat-o și pe aceasta de foarte multe ori de-a lungul anilor. Pot accepta noua concepție despre pajistea de luncă, dar îmi amintesc că au fost și vremuri în care grădina arăta cu totul altfel. Și micul lac este acum o mlaștină destul de respingătoare.
Dar, dacă asta este noua viziune științifică, mă resemnez” 163 de ani de istorie Povestea Grădinii Botanice din București începe în 1860, când doctorul Carol Davilla, după cinci ani de insistențe, primește șapte hectare de teren în spațiul unde este astăzi Palatul Cotroceni pentru amenajarea unei grădini botanice care să ajute elevii Școlii Naționale de Medicină și Farmacie. Decretul de înființare este semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la data de 5 noiembrie 1860. 14 ani mai târziu, Grădina Botanică a fost relocată în zona actuală a Pieței Universității, mai exact în grădinile Palatului Suțu, pentru ca ulterior, după alți zece ani, ea să fie mutată în locația curentă. Amenajările au fost efectuate atunci după modelul Grădinii Botanice din Liege, fiind înființat și Institutul Botanic. A urmat Primul Război Mondial, atunci când Grădina a fost folosită de trupele de ocupație germane, fiind consemnate mai multe distrugeri. Pe 8 iunie 1935 a fost inaugurată noua amenajare a ”parcului universitar” proiectată de arh. Octav Doicescu în perioada în care director al Grădinii Botanice era esteticianul Mihail Dragomirescu.
Atunci a fost dat în folosință și Restaurantul din Grădina Botanică proiectat în stil românesc tot de arh. Octav Doicescu. A urmat al Doilea Război Mondial, Grădina fiind lovită pe bombardamente la 4 aprilie 1944. Atunci, din cele peste 800.000 de planșe ale herbarului au fost salvate numai 200.000. Au fost distruse și clădirea Institutului Botanic și a Muzeului Botanic, iar serele și plantațiile au fost și ele afectate. Clădirea Institutului Botanic a fost reconstruită la începutul anilor 1960, noi sere fiind ridicate între anii 1973 și 1976.
În anul 1994, Grădina Botanică a Universităţii din Bucureşti a primit numele profesorului dr. Dimitrie Brândză. La sfârşitul anului 2020 colecţiile de plante vii adăpostite de diferitele sectoare ale Grădinii cuprindeau circa 3.500 unităţi taxonomice, în timp ce Herbarul General adăpostea peste 520.000 specimene. Conducerea actuală a Grădinii Botanice din București este asigurată de profesorul universitar doctor Paulina Anastasiu, în funcție din anul 2011. Pe lângă asigurarea conducerii Grădinii, profesorul Anastasiu predă în Facultatea de Biologie a Universității București mai multe cursuri de specialitate, între care și cel de Evaluarea biodiversităţii şi specii invazive (pentru programe de master).
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
