Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au hotărât joi, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale a României (CCR) în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Ședința, convocată de președinta Lia Savonea, a început la ora 13.30 și a reunit toți judecătorii instanței supreme. Decizia survine după ce proiectul a fost considerat adoptat în Parlament, în lipsa unei moțiuni de cenzură, dar înainte de promulgare, când titularii prevăzuți de Constituție mai au două zile la dispoziție pentru a sesiza CCR.
Judecătorii ÎCCJ consideră că Executivul a folosit în mod abuziv procedura angajării răspunderii, prevăzută de articolul 114 din Constituție. Argumentul principal este lipsa urgenței și a celerității maxime care să justifice o astfel de măsură, întrucât impactul bugetar al legii este nul, iar Parlamentul respinsese recent un proiect aproape identic. Totodată, împărțirea în cinci pachete a unor inițiative adoptate în aceeași ședință de Guvern este calificată drept un artificiu legislativ.
Conținutul legii și efectele asupra magistraților
Legea ridică vârsta de pensionare la 65 de ani și introduce o vechime totală în muncă de 35 de ani, condiții considerate excesive și fără legătură cu rațiunea pensiei de serviciu. Sesizarea subliniază că reglementarea creează trei regimuri paralele de pensionare – cel anterior lui 2024, cel instituit prin Legea 282/2023 și cel nou – ceea ce generează discriminări între magistrați aflați în situații comparabile. În plus, tranziția prevăzută este considerată iluzorie, deoarece vârsta de pensionare crește abrupt, iar vechimile asimilate sunt eliminate etapizat, fără o etapizare reală și rațională.
Independența justiției și contradicțiile cu jurisprudența CCR
ÎCCJ atrage atenția că legea reduce substanțial cuantumul pensiei, coborându-l la 55% din media veniturilor brute pe 60 de luni și plafonându-l la 70% din ultimul salariu net, în contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care stabilesc că pensia magistraților trebuie să fie cât mai apropiată de ultima remunerație. De asemenea, legea reia soluții deja declarate neconstituționale, precum eliminarea actualizării pensiilor pentru magistrații aflați încă în funcție, dar care nu îndeplinesc condițiile de pensionare. Documentul mai evidențiază diferențele de tratament dintre magistrații civili și cei militari sau ofițerii de poliție judiciară, aceștia din urmă beneficiind de un regim mai avantajos.
Context politic și perspective
Legea pensiilor magistraților face parte din Pachetul 2 de austeritate al Guvernului Bolojan. AUR a depus moțiuni de cenzură împotriva celorlalte patru proiecte, dar nu și împotriva celui referitor la pensiile de serviciu, ceea ce a permis adoptarea sa prin procedura de angajare a răspunderii. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, semnalând contradicții cu opt decizii CCR și lipsa unui aviz conform din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Premierul Bolojan a avertizat că, dacă legea va fi declarată neconstituțională, guvernul său și-ar pierde legitimitatea politică.
CCR urmează să stabilească un termen pentru judecată și să se pronunțe asupra unei legi care afectează nu doar statutul magistraților, ci și echilibrul dintre puterile statului și relația României cu angajamentele asumate în fața Comisiei Europene.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
