În ultima vreme tensiunile din coaliția de guvernare s-au acumulat într-un ritm susținut. Divergențele au plecat de la politicile publice, dar acestea au rădăcini mult mai profunde. Realitatea este că actuala coaliție este compusă din două partide antitetice, cu ideologii diferite și în spatele căreia se ascund rivalități istorice. Consensul care a făcut posibilă actuala coaliție începe să scârțâie tot mai mult pe măsură ce ne apropiem de anul electoral 2024. Cum partidele vor merge separat în alegeri, acestea se vor prezenta în fața electoratului un ca aliați incomozi, ci ca rivali. Prin urmare, fiecare va încerca să își maximizeze șansele de victorie, iar asta înseamnă că vom asista la atacuri reciproce. Momentan un pact de neagresiune nu pare a fi luat în calcul.
Totodată din PNL încep să se audă voci care spun deschis că nu este exclus ca actuala coaliție să se rupă în anul electoral 2024. Dacă așa vor sta lucrurile atunci vor exista consecințe serioase. În primul rând, ruperea coaliției ar duce la destrămarea actualei majorități parlamentare. Dacă PNL iese de la guvernare, PSD pierde majoritatea și prin urmare guvernul condus de Marcel Ciolacu va atârna de un fir de ață. Desigur, ieșirea liberalilor de la guvernare nu va duce în mod automat la căderea cabinetului. Pentru lucrul acesta va fi nevoie de o moțiune de cenzură reușită, iar acest lucru nu pare deloc simplu în peisajul politic din prezent. Opoziția este deja compusă dintr-un mozaic de partide cu interese și ideologii diferite. O colaborare între AUR, PNL, USR și UDMR pentru dărâmarea cabinetului condus de Marcel Ciolacu nu pare chiar floare la ureche.
Mai apoi se pune întrebarea: ce urmează după căderea guvernului Ciolacu? Chiar dacă o opoziție formată din PNL, AUR, USR și UDMR ar putea colabora pentru dărâmarea guvernului printr-o moțiune de cenzură reușită, ce ar urma după aceea? Răspunsul teoretic este: căutarea unei noi majorități parlamentare care să susțină un nou guvern. Dar cine ar putea încropi această majoritate și mai ales în jurul cărui partid? Ținând cont de diferențele majore dintre partide, o astfel de alianță ar fi greu de format. USR și PNL au deja experiența unei guvernări eșuate, iar AUR nu pare dispus să colaboreze cu niciun partid mainstream, iar vice-versa este și ea validă. Prin urmare, ne-am trezi într-o situație care poate duce în premieră la alegeri anticipate. Cu toate acestea, să organizezi alegeri anticipate într-un an electoral pare mai degrabă un exercițiu futil.
Cealaltă variantă ar fi un guvern minoritar condus de PSD. Cu toate acesea, unui astfel de cabinet i-ar lipsi prerogative importante. Ținând cont de contextul internațional complicat – război, inflație și o criză energetică prelungită – guvernanții nu ar trebui să își permită să ia în calcul o astfel de ipoteză. Pe lângă acestea, ruperea coaliției nu ar face decât să dea apă la moară celor de la AUR, permițând extremei drepte să se contureze și mai mult ca o alternativă la actualele partide mainstream. O astfel de situație pune în pericol prin urmare nu doar stabilitatea politică din țară, ci chiar viitorul democrației din România.
Prin urmare guvernanții ar trebui să continue pe calea consensului, oricât de dificil ar fi până la alegerile din 2024 pentru că alternativele nu sunt mai bune.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
