Mircea Comşa, sociolog, doctor în sociologie și conferentiar la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, a realizat serie de cinci analize pentru a decripta imaginea pe care o are comunismul în societatea actuală, dar și pentru a vedea modul în care comunismul ne influențează prezentul.
Analizele au fost realizate pe baza datelor dintr-un sondaj realizat de IRES la finalul anului 2024.
Primul articol din serie a verificat în ce măsură românii idealizează comunismul. Analizele arată că 43% dintre români evaluează total pozitiv comunismul, din perspectiva celor cinci întrebări care au construit indicatorul „imaginea comunismului: lucrurile bune”.
Dacă analizăm care categorii sociale idealizează comunismul într-o măsură mai mare decât altele, observăm că:
Un nivel mai redus al idealizării apare în cazul celor născuți după 1996, a celor cu studii superioare, a locuitorilor din Moldova, a celor mulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat minimal.
Un nivel mai ridicat al idealizării apare în cazul celor născuți în perioada 1965-1996, a celor cu studii cel mult medii, a locuitorilor din Muntenia, a celor nemulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat maximal.
“Să măsori ceva ce nu este vizibil, palpabil, e destul de complicat. Întotdeauna te întrebi dacă ceea ce măsori chiar este ceea ce ai și vrut să măsori. Cu aceste limite în minte, am inclus în cercetarea IRES de la finalul anului 2024 o întrebare prin care am încercat să măsor imaginea populației cu privire la perioada comunistă, mai exact ultimii 10 ani ai acesteia. Pentru aceasta, am formulat 42 de afirmații inspirate din discursurile publice cu privire la viața din perioada comunistă. În varianta finală a chestionarului au fost păstrate 22 afirmații (pentru a reduce durata de aplicare a chestionarului). Din cele 22 de afirmații, pentru această analiză, am reținut cinci”, notează Mircea Comşa pe doarungraficsatimaispun.wordpress.com.
Formularea întrebării și afirmațiile selectate sunt următoarele:
Din câte știți sau ați auzit, următoarele afirmații despre ultimii 10 ani de comunism din România, adică perioada 1980-1989, sunt adevărate sau false?
Alimentele erau mai sănătoase
Oamenii erau în siguranță indiferent de oră și loc
Majoritatea oamenilor erau fericiți
Oamenii se ajutau unii pe alții
Majoritatea oamenilor citeau mult
Pentru început, prezint distribuția comparativă a răspunsurilor la aceste afirmații, precizează Comşa. După cum se poate observa în graficul de mai jos, cu o singură excepție, afirmația cu privire la fericirea oamenilor, 80-90% dintre respondenți consideră că afirmațiile respective cu privire la perioada comunistă sunt adevărate.
Cele cinci afirmații selectate par să măsoare același concept, ceva ce am putea numi imaginea pozitivă a comunismului / idealizarea comunismului / lucrurile bune din perioada comunistă / aspectele pozitive din perioada comunistă. Pentru a avea o confirmare suplimentară, dintr-o perspectivă diferită, am analizat statistic relațiile dintre cele 22 afirmații, iar rezultatul obținut susține existența unui concept diferit, definit de cele cinci afirmații (restul afirmațiilor definesc deprivarea de diferite tipuri; voi discuta despre deprivare în următoarea analiză), adaugă sociologul.
Pornind de la această constatare, am combinat răspunsurile la cele cinci întrebări și am construit un indicator (o măsură) sintetic(ă), menţionează el. Putem numi acest concept și indicatorul asociat „imaginea comunismului: lucrurile bune”. Indicatorul ia valori în intervalul [-1;1], unde -1 indică faptul că respondentul nu împărtășește imaginea descrisă de cele cinci afirmații, iar 1 că o împărtășește (0 = neutru). Valoarea medie a indicatorul este 0.61, deci, ca medie, considerând doar aceste criterii, populația României tinde să idealizeze perioada comunistă. Desigur, media ascunde diferențele, motiv pentru care prezint mai jos două grafice cu distribuția valorilor indicatorului (în varianta cu patru grupuri, respectiv varianta cu răspunsuri cumulate). Observăm că, având în vedere criteriile considerate, majoritatea populației (88%) evaluează pozitiv perioada comunistă, iar 43% dintre respondenți au scorul maxim (1), deci consideră că toate cele cinci afirmații sunt adevărate.
Pentru a vedea dacă apar diferențe în funcție de caracteristicile respondenților, am analizat variația indicatorului în funcție de o serie de caracteristici folosind un model de regresie multiplă, explică Mircea Comşa. Apoi, pe baza modelului de regresie, am calculat valorile prezise ale idealizării pentru fiecare dintre caracteristicile considerate. La modul general, citim datele astfel: „Celelalte caracteristici considerate fiind aceleași, în medie, categoria x1 (de exemplu bărbat) idealizează perioada comunistă mai mult/puțin comparativ cu categoria x2 (de exemplu femeie)”.
Putem observa că nivelul de idealizare a perioadei comuniste nu diferă (sau diferă foarte puțin) în funcție de gen, mediu de rezidență și direcția percepută în care merge țara. Un nivel mai redus al idealizării apare în cazul celor născuți după 1996, a celor cu studii superioare, a locuitorilor din Moldova, a celor mulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat minimal. Un nivel mai ridicat al idealizării apare în cazul celor născuți în perioada 1965-1996, a celor cu studii cel mult medii, a locuitorilor din Muntenia, a celor nemulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat maximal.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
