Impozitarea progresivă nu este un sistem nou pentru România. Abrogat în urmă cu două decenii în favoarea cotei unice, factorii decizionali doresc reintroducerea taxării diferențiate pentru a crește încasările la bugetul de stat.
După Revoluție din Decembrie ’89, România a adoptat un sistem diferențiat de taxare a veniturilor. În ultima sa formă, existau cinci praguri impozabile: 18%, 23%, 28%, 34% și 40%. Din 2005, s-a trecut la cota unică, inițial de 16% și din 2017, 10%. Social-democrații insistă de mult timp cu reintroducerea impozitului progresiv, aplicat în funcție de venitul salariaților. Renunțarea la cota unică ar putea aduce mai mulți bani în vistieria statului, dar și taxe mai mari pentru contribuabili.
Bugetul de stat are nevoie de fonduri pentru a susține cheltuielile reprezentate de pensiile și salariile bugetarilor. În acest context, impozitarea progresivă pare soluția optimă pentru a răspunde deficitului guvernamental. În practică însă, realitățile economice actuale demonstrează contrariul.
De ce este impozitarea progresivă dăunătoare pentru economia românească
Impozitarea progresivă este fezabilă într-o economie modernă, cu un puternic accent pus pe digitalizarea fiscală. România nu este compatibilă din acest punct de vedere, informatizarea sistemului fiind într-un stadiu incipient.
Principala problemă însă este legată de eludarea plăților. În timp ce majoritatea contribuabililor își vor plăti dările, cei cu venituri mari vor găsi metode să le evite. Și nu ar fi deosebit de greu, având în vedere scutirile de taxe introduse treptat în mandatele de guvernare ale PSD. În consecință, evaziunea fiscală va crește și inegalitățile financiare dintre păturile sociale nu se vor diminua.
Inevitabil, aplicarea unui model complex de taxare va duce la creșterea birocrației și implicit va necesita un efort suplimentar de administrare din partea statului. Totodată, investițiile străine și autohtone se vor diminua ca urmare a creșterii impozitelor, migrând spre alte piețe cu taxe mai mici. România pierde astfel șansa să crească economic și să creeze noi locuri de muncă.
Cei mai afectați vor rămâne tot angajații, care vor încasa venituri mai mici la finalul anului. De asemenea, cei care încasează salarii mari vor fi tentați să se mute către forme alternative de remunerare, precum PFA sau microîntreprinderi. În paralel, unii salariați vor fi tentați să adopte forme flexibile de colaborare în raport cu angajatorii.
În final, supra-impozitarea va duce la migrația forței de muncă, fapt ce va accentua deficitul de personal calificat din piața internă. Un exemplu concret, vine din domeniul IT, acolo unde printr-un artificiu legislativ, firmele au găsit soluții pentru a fenta creșterea taxelor, potrivit Termene.
Cum va arăta impozitarea progresivă dacă va fi introdusă în 2025
Coaliția PSD-PNL-UDMR-minorități analizează introducerea impozitării progresive pe venit chiar de anul acesta, potrivit surselor Digi 24. Ca de obicei, măsura este susținută mai mult de către social-democrați, deși liberalii au respins în mod public acest demers.
Într-o primă formă, pragul de impozitare va fi introdus pentru veniturile care depășesc 5.000 de euro. Acesta ar putea intra în vigoare în a doua parte a anului.
Printre alte măsuri discutate, majorarea și indexarea pensiilor de la 1 septembrie 2025, comasarea impozitului pe venit cu CASS-ul (fapt ce va duce la creșterea impozitării pe salariu) dar și despre posibila majorare a cotei TVA.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
