Finlandezii merg la vot, duminică, pentru a-și alege un nou președinte, în contextul unor relații înghețate cu Rusia și alăturării țării la Alianța Nord-Atlantică care mărește tot mai multi importanța funcției prezidențiale, relatează The Guardian.
Finlanda este un sistem semi-prezidențial, în care puterile președintelui sunt limitate și distribuite pe câteva sectoare specifice – politica externă și de apărare. Președintele republicii este comandantul suprem al armatei și coordonează politica externă a țării în colaborare cu guvernul.
Doi politicieni conduc suita de candidați – fostul premier conservator, Alexander Stubb, și fostul ministru de externe, Pekka Haavisto. Haavisto a aparținut de Partidul Verde însă în prezent candidează ca independent. Actualul președinte, Sauli Niinisto, nu mai poate candida fiind la finalul celui de-al doilea mandat consecutiv de șase ani.
Pe locul trei este candidatul partidului de extremă dreapta, Jussi Halla-aho, despre care experții spun că are șanse să ajungă în turul doi. Votarea s-a deschis la ora locală 9:00 și urmează să se închidă la ora locală 20:00.
Relațiile dintre Rusia și Finlanda s-au deteriorat accentuat după ce regimul criminal de la Kremlin a luat decizia de a invada Ucraina.
Războiul sângeros al lui Putin a determinat Finlanda să renunțe la politica sa de neutralitate veche de decenii și să se alăture NATO. Finlanda s-a alăturat oficial Alianței Nord-Atlantice în aprilie 2023. Rusia și Finlanda împart o graniță masivă, de 1.340 de kilometri. În urma alăturării Finlandei la NATO, Rusia a amenințat imediat cu „contramăsuri”.
În urma acestor evenimente, toți candidații prezidențiali au o poziție similară – susțin aderența Finlandei la NATO și noul rol al țării în contextul mai larg de securitate european.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
