Incident în spațiul aerian al României: o dronă a pătruns 10 km în teritoriul nostru. Aeronave de luptă, mobilizate

dronă
Sursa foto: technology

O dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, sâmbătă după-amiază, în timpul unui atac rusesc asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. Autorităţile au emis un mesaj RO-Alert pentru zona de nord a judeţului Tulcea, populația locală fiind informată că există posibilitatea căderii unor obiecte din spaţiul aerian şi îndemnată să se adăpostească. Două aeronave de luptă F-16 au fost mobilizate pentru monitorizarea situaţiei aeriene la graniţa cu Ucraina. La nici două ore, a fost emis un nou RO-Alert în zonă. De data aceasta, două Eurofighter Typhoon de la baza Kogălniceanu au fost ridicate în aer pentru a monitoriza situația. Și Polonia a ridicat sâmbătă aeronave și a închis temporar aeroportul din Lublin din cauza dronelor rusești, la trei zile după ce a doborât drone rusești în spațiul său aerian, cu sprijinul aeronavelor aliaților NATO.

Volodimir Zelenski a reacționat sâmbătă, într-o postare online, la informațiile din România privind drona rusească ce a încălcat spațiul aerian al țării, în timpul unui atac rusesc asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre. Președintele Ucrainei afirmă că un astfel de incident „nu poate fi coincidență sau o greșeală”, întrucât „armata rusă știe exact unde se îndreaptă dronele sale și cât timp pot opera în aer”. „Rutele lor sunt întotdeauna calculate”, a insistat liderul de la Kiev.

„Astăzi, România a mobilizat avioane de luptă din cauza unei drone rusești care a pătruns în spațiul său aerian. Conform datelor actuale, drona a pătruns aproximativ 10 kilometri în teritoriul românesc și a operat în spațiul aerian al NATO timp de aproximativ 50 de minute. Tot astăzi, Polonia a răspuns militar la amenințarea dronelor de atac rusești”, menționează Zelenski într-o postare pe X, potrivit Hotnews.

Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a anunțat că „situația a fost monitorizată permanent, iar populația nu a fost în pericol”.

„Misiunea este în desfășurare și revenim cu detalii. România își apără spațiul aerian și rămâne vigilentă în fața agresiunii rusești”, a spus Moșteanu.

Ionuţ Moşteanu a precizat că drona care a intrat în spațiul aerian românesc a fost zărită pe radare, iar avioanele trimise în interceptarea ei aveau dreptul legal să o doboare.

„Avioanele s-au ridicat şi au văzut-o. Au fost foarte aproape să o dea jos, drona zburând foarte jos, la un moment dat a plecat spre Ucraina”, a spus Moșteanu.

Ministrul a spus că a fost o singură dronă care a intrat în spațiul nostru aerian, însă avioanele românești sau ale aliaților din NATO sunt ridicate frecevent de la sol pentru misiuni asemănătoare

Explicând motivele pentru care au fost au fost ridicate de la sol avioane în două valuri, primul cu două F-16, al doilea cu două Eurofighter ale Luftwaffe, ministrul a spus că a fost vorba doar de înlocuirea unei patrule cu alta, nu de o a doua dronă care să fi intrat în România.

„Practic le-au înlocuit în spaţiul aerian pentru că avioanele au o perioadă de zbor limitată şi în momentul în care F-16-le se apropia de terminarea acestei perioade s-au ridicat Eurofighterele aliaţilor germani”, a explicat Moşteanu.

MApN a transmis sâmbătă că „echipe de specialiști sunt pregătite să înceapă căutarea posibilelor resturi ale vehiculului aerian”.

Ministerul lasă de înțeles, astfel, că drona urmărită de aeronavele F-16 și care a dispărut de pe radare la sud-vest de Chilia Veche s-ar fi prăbușit.

Armata amintește că „drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației”.

„Legea nr. 73 din 2025 oferă cadrul legal pentru doborârea dronelor și a vehiculelor aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian național, în condițiile prevăzute la art 18: „Măsurile prevăzute la art. 11 sunt dispuse în raport cu nivelul amenințării, în limitele dreptului internațional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanțele specifice ale evenimentului și ținând cont de prioritatea protejării vieții persoanelor, ultima soluție posibilă dispusă fiind nimicirea aeronavei care utilizează neautorizat spațiul aerian național”, potrivit MapN.

„Două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18:05, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunare”, a transmis MApN.

„La ora 18:12 a fost emis mesajul RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea, iar la ora 18:23 aeronavele F-16 au detectat o dronă în spațiul aerian național, pe care au urmărit-o până la aproximativ 20 de kilometri sud-vest de Chilia Veche, când a dispărut de pe radar”, potrivit MApN.

„Drona nu a evoluat deasupra zonelor locuite și nu a reprezentat un pericol iminent pentru securitatea populației. În momentul emiterii comunicatului, situația este monitorizată de sistemele radar ale MApN și aeronavele aflate în aer”, a mai transmis ministerul.

Incidentul, la câteva zile după ce Polonia a doborât mai multe drone rusești

Polonia a interceptat și doborât miercuri dimineața mai multe drone rusești, fiind pentru prima dată de la începutul războiului când Varșovia a angajat ținte în spațiul său aerian.

În total 19 drone rusești au pătruns în spațiula erian polonez. Avioane poloneze F-16 și avioane olandeze F-35 au urmărit situația din aeri, iar unele dintre drone au fost doborâte.

Una din dronele detectate de armata poloneză a intrat 250 de kilometri în interiorul țării înainte de a se prăbuși pe un câmp lângă Mniszków , în voievodatul Łódzkie, relatează presa din Polonia, citată de The Guardian.

O altă dronă a fost găsită în Czosnówka , la aproximativ 50 km de granița cu Belarusul, procurorii locali confirmând că au găsit „un obiect purtând inscripții chirilice”.

NATO lansează operațiunea „Santinela Estică” pentru întărirea flancului de est

Vineri, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, au anunțat lansarea operațiunii „Eastern Sentry” (Santinela Estică), ce presupune dislocarea în flancul estic de trupe suplimentare din Franța, Germania, Marea Britanie și Danemarca, care să asigure un răspuns rapid la eventuale noi încălcări ale spațiului aerian din partea Rusiei.

Anunțul vine după două zile de discuții între aliați, ca urmare a incursiunii dronelor rusești în Polonia. Potrivit lui Grynkewich, Operațiunea „Santinela Estică” este concepută să asigure un răspuns imediat la orice încălcare a teritoriului țărilor NATO.

Operațiunea va implica coordonarea și integrarea forțelor terestre și aeriene astfel încât răspunsul la amenințări să fie rapid și eficient. „Eastern Sentry va fi flexibilă și agilă. Va integra bazele aeriene și de la sol va consolida postura alianței de a proteja teritoriul aliat”, a declarat generalul american, precizând că ordinul privind lansarea operațiunii a fost deja lansat astfel încât să fie asigurată o protecție completă și integrată.

Cum detectează și ce poate face Armata Română: Doborârea dronelor, ultima soluție

HotNews.ro a scris în ultimele zile despre modul cum poate reacționa Forțele Române în cazul unor amenințări cu drone rusești, ce tehnică are pe care o pote disloca, dar și condițiile în care dronele sunt detectate și pot fi doborâte.

„Legea ne permite să distrugem aeronava fără pilot, dar ca ultimă soluție posibilă. Ce contează cel mai mult este să protejăm viața oamenilor, să ne asigurăm că drona nu reprezintă un pericol, nu are un traseu ostil, iar dacă o doborâm aceasta să nu cadă peste casele oamenilor”, a explicat pentru HotNews.ro, o sursă militară din MApN.

În cazul de față, forțele române, odată ce au detectat dronele și le urmăresc, au ca procedură să lanseze în aer avioane de vânătoare – fie F-16 românești, fie avioane ale partenerilor NATO care vin prin rotație în țara noastră.

Avioanele, în rețea cu radarele militare active, stabilesc poziția aeronavei fără pilot, legătura radio și încearcă să o identifice. Interceptează aeronava și pot executa foc de avertisment sau foc „de nimicire”. Totodată, „focul de nimicire” poate fi executat și de către „mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafaţă”.

„Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României şi zboară în spaţiul aerian national fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau zborul acesteia poate fi luat sub control”, se arată în textul legii recent aprobate.

O provocare: detecția dronelor

O provocare, însă, este detecția cât mai din timp a dronelor rusești, dar și urmărirea lor continuă prin sistemele radar. Inițial, când Rusia a început să atace Ucraina la Dunăre, drone rusești au căzut chiar și pe teritoriul românesc fără ca Armata să afle decât ulterior producerii atacurilor.

Dronele kamikaze de origine Iraniană, Shahed 136, sunt sisteme aeriene fără pilot care sunt destul de dificil de localizat pe radar, mai ales de la mare distanță.

Dronele Shahed 136 sunt relativ mici și greu de „văzut” pe radar, mai ales că ele zboară destul de încet și la altitudini destul de mici. În plus, ele reprezintă și un tip de amenințare asimetrică: sunt niște sisteme relativ ieftine și nesofisticate pe care nu prea vrei sau îți permiți să le doborî cu rachete scumpe, de milioane de euro.

„Aceste drone sunt preponderent construite din elemente non-metalice și atunci suprafața lor de reflexie este mică. Asta înseamnă că le vedem, foarte probabil le vedem, numai că există o probabilitate rezonabilă să nu le putem urmări permanent”, explica generalul Viorel Pană, pe atunci şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, în 2023.

Radare NATO, detașate în România

De la primele atacuri și până acum, România și-a îmbunătățit capacitatea de detecție și urmărire a țintelor, în special în zona lagunară și de deltă.

În momentul de față, dronele lansate de Rusia spre Ucraina sunt reperate, adesea, deasupra Mării Negre încă de la câteva zeci de kilometri în larg, din zona Insulei Șerpilor sau chiar mai departe, susțin surse militare pentru HotNews.ro.

Față de momentele din anii trecuți, situațiile în care dronele atacatoare sunt reperate târziu sau deloc nu prea mai există, în special în zona de deasupra Mării Negre.

De la Insula Șerpilor până la Sulina, în linie dreaptă, sunt aproximativ 44 de kilometri. La viteza maximă a dronelor Shahed 136, asta înseamnă că aeronavele fără pilot ar ajunge în zona graniței cu România în aproape 15 minute.

Aproape toate dronele folosite în atacurile din ultimii doi ani au fost reperate și urmărite pe radar de forțele române, susțin sursele HotNews.

Detecția mai bună vine și din faptul că în zona Dobrogei și aliații NATO au adus sisteme radar performante.

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: