Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu vorbește, într-un interviu acordat pentru PS News, despre pierderea dividendului păcii. Potrivit economistului acest lucru devine observabil abia în momentul în care cresc cheltuielile pentru apărare.
În ceea ce privește politicile fiscale, este nevoie de o regândire a acestora: „Trebuie să ajungem la 2%, deficit bugetar. Acum, suntem la 6-7%. Avem nevoie de politici care să limiteze stricăciunile”, este mesajul preşedintelui Consiliului Fiscal.
Cea mai vizibilă expresie a pierderii dividendului păcii este creşterea cheltuielilor de apărare
„Eu vorbesc despre dispariția dividendului păcii. După terminarea celui de-al 2-lea război mondial, cheltuielile militare au scăzut mult, mult, în Statele Unite. Ele au crescut în perioada Războiului Rece însă, n-au ajuns la acele cote de 30-40% din PIB, deoarece efortul militar era adjudecat la această magnitudine.
După căderea Zidului Berlinului, care simbolizează prăbușirea comunismului, mulți erau tentați să adopte viziunea mirifică a lui Francis Fukuyama (n.r. politolog american. Sfârșitul istoriei și ultimul om, este cartea care i-a adus notorietate internațională). E o gândire, nu vreau să jignesc, eu îl apreciez foarte mult, dar gândirea sa mi s-a părut unilaterală, ca să nu zic… naivă.
Istoria a revenit. După aceea am asistat la evenimente urâte, în Europa. Cu ceea s-a întâmplat în fosta Iugoslavia, războiul din Ucraina. Se revine puternic în primul plan al agendelor de politică publică, considerente de securitate, de apărare…motive care acum, 25-30 de ani, după ce convulsiile din fosta Iugoslavie s-au terminat, păreau că s-au şters, până la dispariție.
Este, istoria ciclică, așa cum se spune?
„Depinde cum judecăm istoria lumii. Există cicluri foarte lungi identificate prima dată de Kondratiev, acel statistician rus care a murit într-un gulag. El identificase, pe baza datelor statisticilor foarte lungi, perioade de pace și de conflagrație militară pe intervale de timp de 50-60 de ani.
Aici nu poți să tragi concluzia că există un determinist mecanic. Putem constata însă că în Europa am avut două războaie mari, care s-au desfășurat și pe alte arii ale globului.
Constatăm că interese naționale profunde care se transferă pe plan geo-politic sunt, în continuare, de adâncime. Acestea nu s-au erodat în timp și ele capătă proeminență în perioade în care se acutizează relațiile interstatale.
Termenul de democrație liberală este un oximoron. Democrația are în genă liberalismul
Nu mai vorbesc în condiții de confruntări, joburi ce care au ca temei și confruntări ideologice cazul de față, lupta între democrație. Mie nu-mi place să vă spun democrație liberală, pentru că, după mine, este un oximoron.
Pentru mine, democrația are în genă liberalismul, înțeles în sens profund, ca expresie a angajamentului civic și spiritual față de un set de valori. Democrația implică separarea efectivă a puterilor în stat, totodată respectul față de semeni, toleranță, conduită etică în viață socială și politică.
În această interpretare a democrației, liberalismul este un strat constitutiv, de baza, definitoriu, al partidelor democratice. În Europa, creștin-democrația și social-democrația aparțin “familiei” politice extinse care are în constituția sa liberalismul, in sens profund.
Această confruntare geopolitică va alimenta presiuni inflaționiste
Mesajul pentru România este că suntem bine! Mesajul este, în primul rând, o constatare, o chestiune de bun simț. Fiind în NATO și în Uniunea Europeană suntem, să spunem, de partea bună a istoriei.
Acum, faptul că suntem în UE și NATO nu înseamnă că vom avea dezinflație în anii care vin.
Adică, de la nivelul actual al prețurilor, nu o să consemnăm o reducere a nivelului general al prețurilor. Dimpotrivă! Această confruntare geopolitică va alimenta expectații inflaționiste. Vor fi presiuni inflaționiste.
Pe fondul scăderii inflației începută în 2023, se sparge lanțul de aprovizionare
Costurile de aprovizionare cresc. Vor fi tensiuni pe piața materiilor prime, metale rare, pentru că, așa cum arată și razboiul din Ucraina, energia este folosită ca arma. Si alte materii prime vor fi folosite ca armă. Aceasta strategie a început de acum câteva decenii.
Eu dau un exemplu: când s-a format cartelul petrolului și țările arabe au multiplicat tariful la baril. Avem nevoie de discernământ pentru a distinge bobul de grâu de cel de neghină.
Lumea nu merge în direcția bună!
Trebuie să avem politici care să limiteze stricăciunile. Iar limitarea stricăciunilor înseamnă și inteligență politică.
Dumneavoastră mi-ați adresat niște întrebări care privesc o situație de ansamblu, iar pierderea dividendului păcii- care înseamnă creșteri de cheltuieli pentru apărare- va complica ecuația echilibrării bugetului public.
Ar trebui să ajungem la 2% din PIB, deficit bugetar, ca să avem și spațiu fiscal
Este o povară suplimentară. Noi avem un deficit bugetar care este între 6 și 7%.
Noi, la Consiliul Fiscal, vorbim despre deficit, în jur de 6,5%. Trebuie să ajungem la 3%, dar de fapt ar trebui să ajungem la 2% din PIB ca să avem și spațiu fiscal.
România nu va intra într-o groapă economică. E nevoie de o absorbție foarte intensă a banilor europeni
Și această evaluare nu ține cont, probabil, de creșterea cheltuielilor pentru apărare. Deci nevoia de corecție este mai mare. Este un efort care se va face în următorii ani.
Nu înseamnă că România va intra într-o groapă economică, cum anticipează unii corecția macroeconomică.
Pentru a echilibra bugetul public, va încetini economia și de aceea ai nevoie de o absorbție foarte intensă a banilor europeni, pentru că o capitalizare în mod magistral a banilor europeni ar compensa din efectul contracționist al corecției macroeconomice„, a conchis, Daniel Dăianu.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
